Portal:Uranus

Astronomie

Galaxii

Stea

Planetă

Gaură neagră

Calea Lactee

Sistemul solar

Soare

Mercur

Venus

Terra

Luna

Marte

Centura de asteroizi

Jupiter

Saturn

Uranus

Neptun

Centura Kuiper

Norul lui Oort

Bine ați venit în Portalul Uranus!
Acest Portal își propune să prezinte informații despre Uranus.

modificare

Uranus

Uranus este a șaptea planetă de la Soare și a treia ca mărime (după diametru). Uranus este mai mare ca diametru însă mai mică sub aspectul masei decât Neptun.

Plasat pe o orbită de 19 ori mai îndepărtată de Soare decât cea a Pământului, Uranus, ca și Neptun, primește foarte puțină căldură. Cu un diametru de circa 52.000 km, Uranus este de aproximativ 2 ori mai mic decât Saturn, dar de aproximativ 5 ori mai mare decât Terra (Pământul). Este înconjurat de inele întunecate și are 27 sateliți.

Uranus este zeitatea greacă ancestrală a Raiurilor, un zeu suprem timpuriu. Uranus a fost fiul și partenerul Gaiei tatăl lui Cronos (Saturn) și al ciclopilor și titanilor (predecesorii zeilor olimpici).

Uranus, prima planetă descoperită în vremurile moderne, a fost descoperită de William Herschel în timp ce scruta sistematic cerul cu telescopul personal pe 13 martie 1781. A fost de fapt văzută de mai multe ori, fiind însă ignorată, deoarece era considerată o altă stea obișnuită (cea mai timpurie semnalare a sa a fost făcută în 1690 când John Flamsteed o considera 34 Tauri). Herschel a numit-o „Georgium Sidus” (Planeta Georgiană) în onoarea patronului său, Regele George al III-lea al Angliei; alții i-au zis „Herschel”. Numele de „Uranus” a fost propus pentru prima dată de Bode în conformitate cu numele altor planete inspirate din mitologia clasică, însă nu a intrat în uz până în 1850.

Uranus a fost vizitată numai de o navă, Voyager 2 pe 24 ianuarie 1986. citește mai mult...

modificare

Articole selectate

Deocamdată au fost descoperiți 27 de sateliți care se rotesc în jurul planetei Uranus. Toți sunt denumiți pe baza lucrărilor lui William Shakespeare și Alexander Pope, spre deosebire de alte corpuri din Sistemul Solar care au nume împrumutate din mitologia clasică. William Herschel a descoperit primii doi sateliți, Titania și Oberon, în 1787, și alți sateliți elipsoidali au fost descoperiți în 1851 de William Lassell (Ariel și Umbriel) și în 1948 de Gerard Kuiper (Miranda).

Voyager 2 a descoperit 10 sateliți mai mici, în completare la cei 5 mai mari, cunoscuți deja. E posibil să mai existe și alți sateliți printre inele. citește mai mult...

Planeta Uranus are un sistem de inele intermediare mai complex decât cel al planetei Saturn si mai simplu decât sistemul de inele din jurul planetelor Jupiter și Neptun. Inelele lui Uranus au fost descoperite pe 10 martie 1977, de James L. Elliot, Edward W. Dunham și Douglas J. Mink. Mai mult de 200 ani în urmă, William Herschel a raportat că a observat inele, dar astronomii moderni au fost sceptici înainte de observațiile moderne.

citește mai mult...

modificare

Biografie selectată

Sir Frederick William Herschel (în germană Friedrich Wilhelm Herschel; n. 15 noiembrie 1738, Hanovra, Principatul Braunschweig-Lüneburg – d. 25 august 1822, Slough, Regatul Unit) a fost un astronom, inventator și muzician britanic de origine germană.

La vârsta de 14 ani intră în rândurile gărzii hanoveriene ca oboist, Principatul Hanovra fiind în acel timp în uniune personală cu monarhia britanică (regele era în același timp principe elector). În 1757 pleacă în Anglia, unde va activa ca muzician în Leeds, din 1765 fiind organist în Halifax și din 1766 în Bath. Din 1771 este membru în Societatea Regală (Royal Society). Ocupându-se de studii de teorie muzicală, Herschel ajunge de la matematică la studii astronomice și optice. Își construiește un tip nou de telescop, cu ajutorul căruia reușește să descopere la 13 martie 1781 planeta Uranus. În consecință devine celebru și este numit de către regele George al III-lea astronom la curtea regală. Din 1772 sora lui, Caroline Herschel, vine în Anglia, pentru a-l ajuta în munca sa în astronomie. A descoperit mișcarea sistemului solar față de celelalte stele din Calea Lactee și în 1783 a determinat direcția acestei mișcări (Catalog de stele). citește mai mult...