Comuna Smârdan, Galați
| Smârdan | |
| — Comună — | |
Smârdan (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°32′24″N 27°55′13″E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Galați |
| SIRUTA | 77224 |
| Reședință | Smârdan |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - Primar | Costică Stroea[*][3][4] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 131.57 km² |
| Altitudine | 16 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▲ 4810 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 807275 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
| |
  |
|
Modifică date / text  | |
Smârdan este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Cișmele, Mihail Kogălniceanu și Smârdan (reședința).
Istoria Comunei Smârdan
Satul Smârdan a fost constituit în preajma anului 1887, pe vechea moşie a satului Corlăţeşti, atestat la 12 mai 1546. Satul Corlăţeşti, care mai exista în 1665, ajunge, prin moştenire, în stăpânirea Ilenei Movilă, soţia cronicarului Miron Costin; apoi va rămâne doar o moşie, menţionată în documente în perioada 1741-1742. Alte menţiuni, mai târzii, sunt din 1840 şi 1856. Încă din anul 1837, moşia este numită Gheboasa, ca şi pârâul care-i era hotar în partea de răsărit. Numele actual al comunei Smârdan evocă ocuparea de către trupele române, în timpul războiului pentru independenţă, a localităţii Smârdan, punct important în sistemul de apărare otoman. Întâia denumire, Corlăţeşti, provine de la apelativul de origine maghiară „ corla" , care însemna " adăpost primitiv pentru vite", "colibă mică păstorească". Toponimul Corlăţeşti poate fi deci, un argument pentru existenţa către sfârşitul secolului XV, a unui drum al transhumanţei transilvănene către Balta Brateşului.
Cişmele este un sat atestat în 1812, ca moşie a Mănăstirii Precista din Galaţi. La 15 august 1825 era unită cu „Moşia Dracii", ulterior fiind numită Drăculeşti. Toponimul Dracea sau Drăculeşti este de origine onomastică. Dumitrache Dracea, pârcălab de Galaţi, care a judecat la 22 aprilie 1665 o pricină pentru satul Şendreni, a cumpărat o parte din moşia care i-a purtat numele. Numele satului Cişmele provine de la cuvântul de origine turcă cişmea, fântână zidită la suprafaţă.
Mihail Kolgălniceanu este un sat înfiinţat în 1907 pe moşia comunei Cişmele. Denumirea se justifică prin interesul pe care omul politic, l-a manifestat pentru oraşul Galaţi şi zona înconjurătoare, deosebit de importante fiind intervenţiile făcute în cadrul Corpurilor Legiuitoare, după 15 iunie 1847, şi anume modificarea tarifului vamal, prin desfinţarea regimului de porto-franco.
Conform recensământului din 2011, comuna Smârdan are o populație de 4810 locuitori.[2]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Smârdan
Români (95,09%)
Necunoscută (4,9%)
Altă etnie (0%)
Componența confesională a comunei Smârdan
Ortodocși (91,85%)
Penticostali (2,37%)
Necunoscută (4,9%)
Altă religie (0,87%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Smârdan se ridică la 4.810 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.990 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,09%). Pentru 4,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,85%), cu o minoritate de penticostali (2,37%). Pentru 4,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Smârdan este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Costică Stroea[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | ||||||
| Uniunea Națională pentru Progresul României | 3 | ||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 3 | ||||||
| Partidul Social Românesc | 1 | ||||||
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
| |||||||||||||||||||
