Comuna Bălăbănești, Galați

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bălăbănești
—  Comună  —
Bălăbănești se află în România
Bălăbănești
Bălăbănești
Bălăbănești (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°6′0″N 27°43′0″E / 46.10000°N 27.71667°E / 46.10000; 27.7166746°6′0″N 27°43′0″E / 46.10000°N 27.71667°E / 46.10000; 27.71667

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema judetului Galati.svg Galați

SIRUTA 75542

Reședință Bălăbănești
Componență

Guvernare
 - Primar Dorin Codreanu[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 25,70 km²
Altitudine 126 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2080 locuitori
 - Densitate 79,46 loc./km²

Fus orar UTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului       Poziția în cadrul României
Amplasarea în cadrul județului


Comuna Bălăbănești, Galați se află în România
Comuna Bălăbănești, Galați
Poziția în cadrul României

Bălăbănești este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Bălăbănești (reședința), Bursucani, Lungești și Zimbru. Se află la granița județelor Galați și Vaslui. În folclorul local, mai este denumită „Picior de Paris”.[5]

Istoric[modificare | modificare sursă]

  • 5 Decembrie 1460 este data atestării documentare a satului Bălăbănești [6].
  • În granițele României din perioada interberică existau 3 localități cu denumirea Bălăbănești: Bălăbănești(jud. Tutova, actualmente jud. Galați), Bălăbănești(Criuleni, reg. Basarabia, actualmente Republica Moldova) și Bălăbănești(loc. situată la malul Mării Negre, reg. Bugeac, actualmente cu denumirea Balabanovka, Ucraina). Localitățile Bălăbănești din Galați și Criuleni și-au păstrat denumirea fiind localități înfrățite.
  • De la Războiul de Independență mai bine de 200 de bălăbăneșteni și-au dat viața pentru întregirea și libertatea neamului românesc [7].
  • Sfântul Rafail(născut la Bursucani) și schitul Zimbru, alături de cele cinci biserici din comună sunt "punți" de smerenie ale localnicilor cu Divinitatea [8].
  • Cel mai cunoscut și respectat om politic care a reprezentat comuna a fost Gheorghe Tașcă. În 1930 este numit ministru plenipotențiar al României la Berlin. În 1932 Gheorghe Tașcă este numit ministrul al Industriei și Comerțului în guvernul român prezidat de Nicolae Iorga. La 1 august 1950, Gheorghe Tașcă este arestat, apoi încarcerat în închisoarea Sighet, în celula 58. S-a stins din viață, după o grea suferință la 12 martie 1951. A fost înhumat în groapa comună a închisorii.
  • Dealul Foișor(305 m) din comună este cel mai înalt vârf din județul Galați.
  • Salcâmul, nucul, teiul, vița de vie, morile de vânt, carul, troița, albina, zimbrul, bursucul sunt cele mai reprezentative simboluri ale comunei făcând de-a lungul timpului parte din cotidian [10].
  • Doi căpitani celebri au adus faima și nemurire comunei: Neculai Isac – capitan de mazili din Bălăbănești, eroul si naratorul povestirii "Fântana dintre plopi" de Mihail Sadoveanu și val căpitanul Constatin Balaban considerat de George Felix Tașcă a fi "figura cea mai pregnantă din istoria satului răzeșesc Bălăbănești" [11].

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

  • Drumul național 24D Galați-Bârlad traversează comuna de la un capăt la altul [12]
  • Se poate ajunge în orașele Bârlad, Berești, Târgu Bujor și Galați pe linia directă de cale ferată Galați-Bârlad cu oprire în haltele Bălăbănești și Lungești
  • S-a asfaltat drumul ce leagă satul Lungești de drumul național 24D
  • S-au pietruit o mare parte a drumurilor comunale
  • S-a realizat alimentarea satului Bălăbănești cu apă potabilă
  • Toată comuna dispune de acces la telefonie fixă și mobilă, curent electric și internet
  • Cele trei școli din comună au fost renovate
  • S-au schimbat indicatoarele rutiere și stațiile de autobuz

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bălăbănești

     Români (96,49%)

     Necunoscută (3,5%)

     Altă etnie (0%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bălăbănești

     Ortodocși (95,38%)

     Ortodocși de rit vechi (1,05%)

     Necunoscută (3,5%)

     Altă religie (0,04%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălăbănești se ridică la 2.080 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.252 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,49%). Pentru 3,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,38%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,06%). Pentru 3,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[13]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Bălăbănești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Dorin Codreanu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 5          
Partidul Național Liberal 4          
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1          
Partidul România Mare 1          

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Sfântul Rafail (prăznuit pe 21 iulie) – părintele Rafail s-a născut(1560 după unele surse) prin aceste locuri, la Bursucani, astăzi localitate în comuna Bălăbănești, județul Galați. Era cinstit încă din veacul al XVII-lea ca sfânt și se cunoaște că însuși Sfântul Mitropolit Dosoftei al Moldovei (1624-1693) a căutat Sfintele sale Moaște spre a le săruta și închina. Apare pomenit în Condica Sfântă și în pomelnicele vechi, unde este numit Fericitul Stareț Rafail.[15]
  • Gheorghe Tașcă (n. 30 ianuarie 1875, Bălăbănești, județul Tutova (azi județul Galați) - d. 12 martie 1951, Sighet, județul Maramureș), economist, om politic, profesor de economie politică, rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale, membru corespondent al Academiei Române, victimă a regimului comunist din România.
  • Ștefan Procopiu (n.19 ianuarie 1890, Bârlad – d. 22 august 1972, Iași), copilăria și vacanțele și le petrece la Bălăbănești împreună cu numeroșii săi frați și verișori. Savant, profesor la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, are importante contribuții în studiul magnetismului, electricității și opticii. Face parte dintr-o generație de oameni de seamă de care a avut noroc țara noastră. [16]
  • Alexandru T. Balaban (n. 2 aprilie 1931, Timișoara) - este fiul lui Teodor Balaban din Bălăbănești. Bunicul Gheorghe Balaban a fost învațător în comună. Soția bunicului Gheorghe este descendentă a familiei Tașcă. În copilărie, vacanțele de vară și le petrece printre dealurile Tutovei (Odaia Bursucani, Bălăbănești). Începând din 1956 până în 1999 a îndeplinit următoarele funcții: asistent, lector, conferențiar și profesor la Catedra de Chimie Organică a Facultății de Chimie Industrială din București. În paralel a fost cercetător principal și șeful laboratorului de compuși organici marcați izotopic din Institutul de Fizică Atomică, București, 1967-1974. În perioada 1967-1970 a fost cercetător senior la Divizia de Chimie a Agenției Internaționale pentru Energia Atomică (AIEA) din Viena, coordonând programul de compuși radiofarmaceutici. A condus peste 40 de teze de doctorat în chimie organică și chimie teoretică susținute la Universitatea Politehnică București. A fost director al Centrului de Scientică și Scientometrie, București, 1996-1999. Din 2000 și până în prezent este profesor la Texas A&M University, Galveston, Texas, SUA. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1963 și academician în 1990. În perioada 1995-1998 a fost desemnat vicepreședinte al Academiei Române. A fost ales membru al Academiei Mondiale a Chimiștilor Organici Teoreticieni, Paris, 1983, al Academiei Europene de Știinte, Arte și Litere, Salzburg, 1997, președinte al Academiei Internaționale de Chimie Matematică, Dubrovnik, 2005-2008 și membru de onoare al Academiei de Știinte Ungare, 2001. Pentru activitatea științifică depusă a fost recompensat cu următoarele distincții: premiul Nicolae Teclu al Academiei Române, 1962 și premiul Herman Skolnik al Diviziei de Informatică Chimică a Societății Americane de Chimie, 1994. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest, Timișoara, 1997. În 1999 a fost desemnat cetățean de onoare al Municipiului Petroșani. A colaborat pe perioade scurte cu: Universitatea Tehnică Braunschweig, 1973; Catedra de Chimie Teoretică “Wilhelm Ostwald” a Universității din Leipzig, 1989-1990; Școala Normală Superioară, Paris, 1996; Universitatea Medicală Harvard, SUA, 1995; Departamentul de Chimie Farmaceutică al Universității din Richmond, Virginia, SUA, 1992. Universitatea Texas A&M, Galveston, Texas, 1992, 1993, 1994. Este autor sau coautor pentru nouă cărți și editor pentru alte opt cărți de specialitate (primele cărți din lume despre săruri de piriliu, metateza alchenelor, aplicații chimice ale teoriei grafurilor, indici topologici bi- sau tridimensionali, și anulene cu izomerii lor de valență). Este autorul a peste 60 de capitole de cărți și a peste 700 articole publicate în periodice știintifice. Deține 25 de brevete, din care 5 in SUA. Este redactor sau membru în comitetele de redacție ale mai multor periodice științifice din România și din străinătate[17].
  • George Felix Tașcă (n. 2 aprilie 1914, București - d. 2000 București/în.Bălăbănești) – jurist, economist și genealogist. A fost membru fondator al Institutului Român de Geneologie și Heraldică “Sever Zotta” din Iași. Este cetățean de onoare al comunei fiind cel mai de seamă cercetător al istoriei acestor meleaguri și autorul a numeroase lucrări dedicate bălăbăneștenilor. Amintim: “Răzeșii de Bălăbănești”, “Bălăbănești - Contibuții documentar istorice”, “Neamul nostru Tășculesc”, “Un tribun al răzeșilor din Bălăbănești - Marele căpitan Constantin Balaban (1780-1845)”, etc.
  • Nicolae Pământ – A activat mai bine de 30 de ani ca profesor de istorie-geografie la școala "Gheorghe și Maria Tașcă", din Bălăbănești. Este coautor al "Monografiei comunei Bălăbănești" și al antologiei de poezie patriotică "O țară mândră ca niciuna". A obținut Diploma de Onoare cu echipa "Bogdan Vodă" din Bălăbănești pentru purtare exemplară și atitudine cercetășească în taberele pe țară din anii 1994-1995. Este autorul a numeroase studii și articole despre com. Bălăbănești și colaborator permanent al publicației on-line "Xpress Bălăbănești".
  • Lică Rugină (n. 28 martie 1934, Bursucani – com. Cavadinești actualmente com. Bălăbănești – d. 18 decembrie 2008, Galați), profesor/ziarist/ prozator a fost distins cu multiple premii de-a lungul cariei sale fiind deasemeni recompensat pentru întreaga sa activitate cu titlul de cetățean de onoare al orașului Galați. A debutat în anul 1985, la București, edit. "Cartea Românească", cu lucrarea "Sarea la vremea ei". Culegerea de povestiri "Vasile cel neluat în seamă" – 1990 și romanul ”Diminețile Evei” – 1993 sunt lucrări apreciate de cititor care i-au adus consacrarea. A fost înmormântat lângă părinții săi, la Bursucani.[18]
  • Ion Zimbru (cătunul Zimbru, Bălăbănești) - poet, eseist, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Scrie versuri, eseuri, articole diverse și interviuri în revistele: "Noduri și semne", "Viața liberă", "Cronica literară", "Luceafărul", "Dominus", "Imparțial", "Convorbiri literare", etc. Întreține zilnic rubrica "Nec Plus Ultra" în cotidianul "Viața liberă" din Galați [19].
  • Constantin Butunoi (n. 1946, Bălăbănești, Galați) – ofițer de carieră, poet. A absolvit liceul militar la Câmpulung Moldovenesc, apoi Școala Superioară Militară din Brașov, promoția 1968. În 1981, este detașat la Arad, oraș în care se stabilește definitiv. Preocupări literare a avut de timpuriu. S-a evidențiat în perioada arădeană, când a publicat în revistele "Orizont" din Timișoara, "Luceafărul" din București sau în publicații militare. A fost distins cu premiul al II-lea "Mihai Eminescu", Oradea, 1993 și premiul Fundației Culturale "Ioan Slavici",1997, pentru volumul "Poeme într-un fel".
  • Silvia Adamek– este autoare a numeroase volume de proză scurtă de o valoare inestimabilă pentru comuna Bălăbănești. Amintim volumul "Luiza îndrăgise otrava", editura Arania, 2006, Brașov - o lucrare în care "zece povestiri păstrează un echilibru perfect între epic și liric, unda tradiționalistă păstrându-se doar atât cât să facă saltul la modernul care nu refuză efuziunea sentimentală, dar nici nu acceptă modernismul coleric, la modă cumva prin niscaiva spații literare".[20]
  • Neculaiu Balaban – din 1968, activează ca învațător la școala gimnazială din Bursucani. Timpul liber și l-a dedicat sculpturii în lemn. Lucrările domniei sale reprezintă obiecte și personaje de basm din operele “Punguța cu doi bani”, “Fata moșului și fata moșneagului”, etc., chipuri de domnitori: Mihai Viteazul, Vlad Țepes, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu și sculpturi ce descriu diferite evenimente sau activități: “Poarta Românească”, “Învățătorul”, etc [21].
  • Ioan Burghelea (n. iulie 1947, Bălăbănești, Galați) – este absolvent al Universitatii “Al. I. Cuza”, Iași (Facultatea de Fizică). Și-a început cariera de dascăl la "Liceul de Cultură Generală" din Moinești, jud.Bacău. Este autorul a numeroase culegeri de fizică: Fizică Electricitate, Fizică Mecanică, Fizică Moleculară Oscilatorie, etc. La dispariția prematură a profesorului Burghelea, foștii elevi și colegi afirmau: "Munca sa neștiută, rămasă în manuscris, cărțile de specialitate – modernizate ca metoda și conținut, articolele publicate – rezultat al laborioasei sale activități de cercetare, stau mărturie gestului sublim de distribuire de sine în folosul celorlalți. …Timpul nu a mai avut răbdare…."
  • Ioan Baicu (n. 16 ianuarie 1952, Bălăbănești, Galați) – absolvent al Facultății de Mecanică, secția T.C.M., Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați, promoția 1975, prof.dr.ing. – șef de catedră, stagiul de doctorat, finalizat prin teza intitulată "Cercetări privind utilizarea modelării 3D pentru algoritmizarea profilării sculelor așchietoare" cu calificativul "foarte bine", în iunie 2002. Este autorul a numeroase lucrări de specialitate: "Grafică pe calculator – AutoCAD", editura Scorpion, ISBN 973-85803-1-5, 137 pagini, Galați, 2002; "Grafică pe calculator – Aplicații AutoCAD", editura Scorpion, ISBN 973-85803-7-4, 153 pagini, Galați, 2002; În calitate de coautor și-a adus aportul la realizarea lucrării "Metode numerice pentru profilarea sculelor", vol. VIII – Metoda modelării solide, editura Universității "Dunărea de Jos" din Galați, 179 pagini, Galați, 2002.
  • Cornel Coroi - este născut la Bălăbănești, nu departe de biserica Sf. Voievozi într-un loc pitoresc de pe Valea Frumoasei, numit Fundatură. Se afirmă prin muncă și talent ca interpret al cântecului popular românesc. A urmat cursurile Școlii Populare de Arte pe care o absolvă cu nota zece. Colaborează cu Radioul și Televiziunea Romană, de mai bine de douăzeci de ani performând ca solist profesionist de muzică populară. Este un artist deosebit de apreciat în comună, cu dese apariții pe micul ecran fiind totodată autorul și interpretul cântecului popular - "Bălăbănești sat iubit".
  • Mihai Baicu – A deținut gradul de colonel în Armata Română. Este autor de poezie patriotică creștină. Amintim câteva din creațiile domniei sale: "Scrisoare din Moldova"[ Și veac de veac strămoșii și părinții /Au stat aici vrăjmașilor în cale; / Cu chipul lor sunt zugrăviți toți sfinții / Din vechile zidiri voievodale.], "Gânduri de Anul Nou", "Mărie ție, Voievod și Domn!", etc.
  • Daniela Gîfu (n. 10.01.1973, Bârlad) – copilăria și-o petrece la Bălăbănești ("sunt legată sufletește cam de tot ce ține de Bălăbănești, fiindcă am copilărit acolo, vară de vară …"). Este nepoata familiei Hiliuță Gheorghe și Ecaterina (cunoscută drept Tinca). Este licențiată în Fizică, 1997 – Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași, Facultatea de Fizică. Obține titlul de Doctor în Filozofie, 2010 – Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași – Facultatea de Filosofie. Este autoarea a două volume: "33. Jurnal de inițiere spirituală", 2008, Ed. Limes și "eu, tu si El (oglindiri spirituale)", 2009, Ed. Limes. A publicat zeci de articole pe teme de cultură și educație în revistele: "Cetatea Culturală", "Adevărul de Cluj", "Curierul Primăriei", "Vulturul Brâncovenesc", "Tricolorul", etc. Este coautoare la volumul "Mărturisire de credință literară", 2008, Ed. Carpathia Press, București [22]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Comuna este cunoscută și sub denumirea de "Picior de Paris", art. "Bălăbănești - Picior de Paris", 16 septembrie 2009, cotidianul electronic "Xpress Bălăbănești", autor profesor istorie Nicolae Pământ
  6. ^ Art. "Anul 2010 - 550 de ani de la atestarea documentară a comunei Bălăbănești", 25 ianuarie 2010, cotidianul electronic "Xpress Bălăbănești"
  7. ^ Listele aproape complete ale eroilor comunei Bălăbănești(satele Bălăbănești, Lungești, Bursucani, Zimbru) și satului Ghinghești au fost publicate la rubrica "Destine", cotidianul electronic "Xpress Bălăbănești", www.balabanesti.ro
  8. ^ Art. "Sfântul Cuvios Rafail de la Agapia Veche, cinstit în satul său natal", 23 iulie 2009, "Ziarul Lumina"
  9. ^ Fișă prezentare "Ștefan Procopiu" - autor Dr. Ing. Octav Gheorghiu, http://www.fhh.org.ro/ed_fhh/reviste/arhiva_cdf/57_6_2006.htm
  10. ^ Notă: Localitatea este cunoscută și apreciată pentru potențialul melifer al zonei. Deasemeni în comună există o unitate de prelucrare a strugurilor și fructelor ce a funcționat până în anii 1994-1995. În Bălălăbănești au existat și două mori de vânt. Una dintre ele a fost descompusă și instalată de specialiști ai Muzeului de Istorie din Galați în această localitate. Ultima destinație a acestui obiectiv turistic a fost parcul C.F.R. din Galați (Art. "Povestea morilor de vânt", 16 martie 2009, cotidianul electronic "Xpress Bălăbănești")
  11. ^ George-Felix Tașcă - Din descendența marelui căpitan Constantin Balaban (1780-1845) - Institutul de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol Iași - Al IV-lea simpozion de studii genealogice 13-15 mai 1993
  12. ^ Art. 108 din Constituția României, republicată, art. 12 alin (1) și (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, art. 6 alin. (1) și art. 221 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997, privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 47/2004 cu modificările ulterioare.
  13. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  14. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  15. ^ Sfântul Rafail de la Agapia Veche, originar din localitatea Bursucani, canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 3-5 martie 2008, "Ziarul Lumina", 24 iulie, 2010, art. "Sfințirea bisericii din Bursucani"
  16. ^ muzeu > Stefan Procopiu
  17. ^ Informații extrase din art. "Confesiuni, Alexandru T. Balaban", 29 mai 2010, cotidianul electronic "Xpress Bălăbănești"
  18. ^ Lică Rugină în Colecțiile "V.A.Urechea" - extras din bibliografia elaborată în cadrul Biroului Informare bibliografică
  19. ^ Ion Zimbru
  20. ^ "O fațadă Art-Nouveau", autor Gruia Novac
  21. ^ Art. "Neculaiu Balaban - Talentul prin care arta și învățătura respiră la Bălăbănești", 23 aprilie 2009, cotidianul electronic "Xpress Bălăbănești"
  22. ^ Extras pagină personală web: Daniela Gîfu, http://agonia.ro/index.php/author/0026986/Daniela%20Gifu

Legături externe[modificare | modificare sursă]