Corbu, Dondușeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Comuna Corbu, Dondușeni)
Jump to navigation Jump to search
Corbu
—  Sat  —
Corbu se află în Moldova
Corbu
Corbu
Corbu (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 48°16′N 27°34′E / 48.267°N 27.567°E48°16′N 27°34′E / 48.267°N 27.567°E

Țară Republica Moldova
RaionDondușeni

Guvernare
 - PrimarVictorin Slipenchi (independent[1], 2019)

Altitudine234 m.d.m.

Populație (2014)
 - Total1.282 locuitori

Cod poștalMD-5119
Prefix telefonic251

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Corbu este un sat situat în nordul Republicii Moldova, în Raionul Dondușeni.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Satul este amplasat în direcția est-vest în valea pârâului Corbi cu o lungime de 16 km, care se revarsă lângă satul Plop în râul Cubolta.

Spre nord-est, satul Corbu se mărginește cu Climăuți, spre est cu Plop, spre sud-est, la o distanță de 4 km, cu centrul raional Dondușeni, spre sud-vest cu satul Rediul Mare, spre vest cu Pivniceni, iar spre nord cu Cernoleuca.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Conform legendei, pe Valea Corbilor trecea cîndva șleahul principal comercial dintre Iași și Moghilău, pe care furgoanele cu drumeți și mărfuri făceau popas la izvoarele de lîngă o dumbravă de stejari, unde se doseau cîrduri de corbi. Unii călători ar fi rămas să-și facă sălașe la corbi, de unde a și provenit numirea satului.

Siliștea Andreișeni, numirea inițială a satului Corbu, printr-un hrisov semnat la 12 aprilie 1620 de Gaspar Voală, originar din Italia și înscăunat de turci cu forța în Moldova (D. Cantemir) a fost dăruită lui Costea Busuioc. În 1673 localitatea a fost moștenită de moșierița Ruxanda, nepoata lui Costea Busuioc. Structura social-economică a localității, ca și toate celelalte din ținut, între timp continuă să păstreze caracterul miedieval, iar în cultură apar elemente caracteristice epocii de tranziție de la medieval la modern.

În 1749 în localitate este construită prima biserică de lemn; în 1808 s-a construit a doua biserică de lemn care și avea în stăpînire 33 destine de pămînt. În 1896–1902 din piatră a fost zidită o nouă biserică, care pînă în prezent poartă numele Sfintei Cuvioasa Paraschiva, acesta fiind și hramul satului (27 octombrie). În 1774 în satul Andreișeni, ținutul Soroca, s-au înregistrat 10 gospodării, printre care 8 capi de familie erau coloniști din ținutul Hotin. Prin 1825–1853 localitatea a trecut în proprietatea boierului Brăiescu. În acest timp vin și se stabilesc cu traiul 16 familii din ținutul Hotin și 59 de familii din Secureni. Din Corbu 20 de familii pleacă în Valea Țarigradului. În 1879 în satul Corbu din Voloștea Climăuți, se întemeiază Școala parohială, care avea 8 elevi și un învățător – Simion Davidcenco.

În 1904 Corbu, sat în județul Soroca, așezat într-un hîrtop al Văii Corbului, face parte din Volostea Climăuți, are 222 de case, 1.119 suflete de răzeși, biserica, școala elimentară rusă, prisaci, grădini, 587 de vite mari. În 1907, în urma reformei lui Stolîpin, primesc moșii ociastchi unde-și întemeiază conacuri. În partea de nord a satului Corbu, un lot de pămînt pe o suprafață de 11 desetini Banca Țărănească i-o vinde cetățeanului din Corbu, Ion Bantuș, care-și fondează aici o gospodărie experimentală seminceră și cătunul Pivniceni, numit la început Ociasca. Tot în acest timp, pe teritoriul Corbului își întemeiază un conac boieresc moșiereasa Alexandra Mavrocordat, de origine greacă și credință ortodoxă. Aceasta le dădea sătenilor loturi de pămînt, îi ajuta să-și ridice acareturi, să-și procure vite și unelte agricole. În apropierea conacului a sădit un parc. Din inițiativa și cu suportul financiar al ei, în sat a fost construită Școala de arte și meserii.

În 1914 în satul Corbu se înființează un punct agronomic condus de Gheorghe Macovschi.

În 1933 în sat se numărau 2.328 oameni. În anul de învățămînt 1926–1927, la Școala județiană inferioară de meserii din Corbu, din 75 de elevi înmatriculați, 19 elevi îmbrățișau profesia de tîmplari, 12 de rotari, 9 de turnători, 14 de fierari, iar 23 se familiarizau cu profesia de lăcătuș.

O influență în direcția lărgirii aspectului social-economic al satului îl aveau Alexandra Mavrocordat, Dumitru Bolteanu, Anton Antonevici și Alexandru Golechi, care care dispundeau fiecare de căte 100 ha de pămînt.

În anii 1940, satul a pierdut aproape 600 de vieți omenești. Din cei 250 bărbați ai satului trimiși pe front, 46 au căzut în lupte, iar majoritatea din cei reîntorși au avut de suferit în urma rănilor de diferite grade. În cadrul deportărilor din vara anului 1949, din satul Corbu au fost exilați în Siberia 97 de oameni.

În anii 1949–1950 în sat se organizează colhozul – o formă nouă de dezvoltare a gospodăriei agricole. La început erau 2 colhozuri conduse de S. I. Cervatiuc și Petru Tincu: „Biruința” și „Miciurin”. La sfîrșitul anilor 1950, colhozurile s-au unit și, împreună cu colhozul din satul Pivniceni, au format o gospodărie mixtă de creșterea și producerea nutrețurilor, condusă cea mai lungă perioadă de președintele Stanislav Maznic. Indicii economici din ramurile principale ale gospodăriei (creșterea și producerea cărnii de vită, creșterea sfeclei de zahăr, tutun, floarea soarelui, pomicultura și legumicultura) erau destul de înalți pe plafonul raionului Dondușeni, deseori erau evidențiați și în republică.

La 1 ianuarie 1989 în satul Corbu locuiau 2.424 de locuitori, iar la 1 ianuarie 2002, în sat locuiau 1.897 de oameni.

Societate[modificare | modificare sursă]

În sat funcționează gimnaziul „Oleg Pupeza”, Școala profesională tehnică, grădinița „Andrieș”, 3 biblioteci, o moară și o oloiniță. Gimnaziul din sat a fost absolvit de 394 de elevi. Printre absolvenți se numără Petru Ion Iarovoi, Om Emerit al RM, doctor habilitat în medicină, fost locțiitor al Ministrului Sănătății din RM, Șef al laboratorului Epidemiologia Hepatitelor virale al CNGPMP, profesor universitar și Dumitru Gortolomei, doctor habilitat în economie, profesor universitar la Academia de Studii Economice.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .