Apața, Brașov
Apața | |||
Apáca | |||
— comună — | |||
| |||
Apața (România) Poziția geografică în România | |||
Coordonate: 45°57′06″N 25°31′53″E / 45.951666666667°N 25.531388888889°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Brașov | ||
SIRUTA | 40526 | ||
Reședință | Apața[*] | ||
Componență | Apața[*] | ||
Guvernare | |||
- Primar | György Drăgan[*][1] (PNL, octombrie 2020) | ||
Suprafață | |||
- Total | 54,29 km² | ||
Altitudine | 525 m.d.m. | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 3.275 locuitori | ||
- Densitate | 55,16 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 507005 | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
Localizare în cadrul județului | |||
Modifică date / text |
Apața (în germană Geist, în dialectul săsesc Gist, în maghiară Apáca, în latină Monachalis) este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Singurul sat al comunei se află pe DN13, între localitățile Măieruș și Ormeniș. Are acces la calea ferată, respectiv tronsonul Brașov - Sighișoara.
La est este mărginit de râul Olt, iar la vest de Munții Perșani.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Apața se ridică la 3.275 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.169 de locuitori.[2] Cei mai mulți locuitori sunt români (36,82%), cu minorități de maghiari (28,61%) și romi (24,58%), iar pentru 9,92% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt penticostali (51,88%), cu minorități de evanghelici luterani (26,41%) și ortodocși (8,46%), iar pentru 10,32% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Apața este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, György Drăgan[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
Uniunea Democrată Maghiară din România | 4 | ||||||||
Alianța Maghiară din Transilvania | 2 |
Istorie
[modificare | modificare sursă]Atestată încă din 1377, Apața este localitatea unde s-a născut la 1625 Apáczai Csere János (d. 1659), unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai filosofiei carteziene în Transilvania, adept al raționalismului cartezian și al sistemului lui Nicolaus Copernic.
În documentele castelului Bran se arată că Apața făcea parte din domeniile castelului și că în anul 1543 plătea acestuia „decima maior” (dijma în cereale) din grâu, orz, secară și ovăz.
Lângă Apața, pe drumul spre Ormeniș, se află ruinele unei cetăți datând din secolul al XIV-lea, de pe vremea regelui Ludovic cel Mare. Cetatea avea un important rol de apărare în timpul năvălirilor tătare.
Primarii comunei
[modificare | modificare sursă]- 1996[6] - 2000 - Varga Mihail, de la UDMR
- 2000[7] - 2004 - Bölöni Iuliu, de la UDMR
- 2004[8] - 2008 - Bölöni Iuliu, de la UDMR
- 2008[9] - 2012 - Bölöni Iuliu, Independent
- 2012[10] - 2016 - Bölöni Iuliu, de la UDMR
- 2016[11] - 2020 - Bölöni Láslö, de la UDMR
- 2020[12] - 2024 - Drăgan György, de la PNL
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Biserica fortificată din Apața
- Pădurea Bogata (arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA)
Imagini
[modificare | modificare sursă]-
Intrarea în localitate
-
Biserica ortodoxă
-
Monumentul eroilor
-
Școala
-
Ansamblul rural „Str. Mare” (monument istoric)
-
Ansamblul rural „Str. Mare” (monument istoric)
-
Ansamblul rural „Str. Mare” (monument istoric)
-
Ansamblul rural „Str. Mare” (monument istoric)
-
Ansamblul rural „Str. Mare” (monument istoric)
-
Biserica evanghelică maghiară (monument istoric)
-
Altarul
-
Orga bisericii
-
Turnul-clopotniță
-
Interiorul văzut din empora vestică
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
- ^ Date finale la alegerile locale 2020
|