Sari la conținut

Comuna Șuțești, Brăila

45°13′33″N 27°26′58″E (Comuna Șuțești, Brăila) / 45.22583°N 27.44944°E45.22583; 27.44944
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Șuțești
—  comună  —
Șuțești se află în România
Șuțești
Șuțești
Șuțești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°13′33″N 27°26′58″E ({{PAGENAME}}) / 45.22583°N 27.44944°E45.22583; 27.44944
Țară România
Județ Brăila
SIRUTA44140
ReședințăȘuțești
ComponențăȘuțești, Mihail Kogălniceanu
Guvernare
 - primar al comunei Șuțești[*]​Costică Dobre[*]​[1] (PSD, octombrie 2020)
Suprafață
 - Total88,68 km²
Populație (2021)
 - Total3.945 locuitori
Fus orarUTC+02:00
Cod poștal817165
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Șuțești (în trecut, și Șuța) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Mihail Kogălniceanu și Șuțești (reședința).[2]

Așezare

[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în partea central-vestică a județului, pe malul drept al râului Buzău. Este străbătută de drumul național DN22, care leagă Brăila de Râmnicu Sărat și care, în satul Șuțești, se intersectează cu drumul județean DJ221, ce leagă comuna spre sud de Ianca (unde se termină în DN2B) și spre est de Râmnicelu, Gemenele, Romanu și Cazasu (unde se termină în același DN22).

Comuna se învecinează cu orașul Ianca și comunele Grădiștea, Racovița, Râmnicelu, Gemenele și Mircea Vodă.[3]

Satul de reședință are un plan cu străzi în semicerc, care pornesc și ajung la pădurea Șuțești, aflată în lunca râului Buzău.

Demografie

[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Șuțești

     Români (57,01%)

     Romi (34,78%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (8,21%)




Componența confesională a comunei Șuțești

     Ortodocși (91,08%)

     Alte religii (0,41%)

     Necunoscută (8,52%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Șuțești se ridică la 3.945 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.428 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (57,01%), cu o minoritate de romi (34,78%), iar pentru 8,21% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,08%), iar pentru 8,52% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Șuțești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Costică Dobre[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Național Liberal5        

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Denumirea comunei vine de la familia Șuțu, care a devenit proprietara moșiei, la începutul secolului XIX. Comuna a fost înființată în anii 1830, de către prințul Costache Șuțu, cu locuitori veniți din comunele Racoviță, Maraloiu și Hoinari, precum și din clăcașii locali.[8]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din Plasa Ianca a județului Brăila și era formată din satele Șuțești, Constantineșt, Oancea, Sasu, Găgulești, Grigorești și Irimești,[9] având o populație totală de 3036 de locuitori (dintre care 2054 în satul de reședință). În comună funcționau o moară cu aburi, o școală, înființată în 1845 și o biserică ridicată de familia Șuțu, în care se afla mormântul marelui logofăt Constantin Șuțu.[10]

În 1925, comuna avea în componență satele Constantinești, Șuțești și cătunul Friguroasa. Cu cei 2303 locuitori ai ei, ea făcea parte din aceeași plasă.[11] În 1931, satul Constantinești a fost redenumit Mihail Kogălniceanu.[12]

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Filimon Sârbu din regiunea Galați, iar în 1968 a revenit județului Brăila, în forma sa actuală.[13][14]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

Trei obiective din comuna Șuțești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente istorice de interes local: unul clasificat ca sit arheologic, unul ca monument de arhitectură și unul ca monument funerar sau memorial.

Situl arheologic se află în punctul „Popina”, aflat la 500 m nord-vest de sat, lângă DN22, unde s-a descoperit o așezare datând din perioada Halstatt și atribuită culturii Basarabi. Monumentul de arhitectură este Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, datând din 1842 și aflată în centrul satului Șuțești. În același sat, în fața școlii, se află și monumentul memorial ridicat în 1910, în formă de obelisc, ce comemorează eroii Războiului de Independență al României.

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă. 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ „Prezentare locală”. Primăria comunei Șuțești - județul Brăila. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ „Sutesti”. www.bordeiulverde.ro. Accesat în . 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ianca, plasă” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 15–16. 
  10. ^ Lahovari, George Ioan (). „Suțești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 503–504. 
  11. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Șuțești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 108. 
  12. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 74. . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Șuțești,_Brăila&oldid=17435184