Sari la conținut

Comuna Ciocile, Brăila

44°49′0″N 27°15′45″E / 44.81667°N 27.26250°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ciocile
—  comună  —
Stemă
Stemă
Ciocile se află în România
Ciocile
Ciocile
Ciocile (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°49′0″N 27°15′45″E ({{PAGENAME}}) / 44.81667°N 27.26250°E44.81667; 27.26250
Țară România
Județ Județul Brăila
SIRUTA42968
ReședințăCiocile
Componență
Ciocile
Chichinețu
Chioibășești
Odăieni
Guvernare
 - primar al comunei Ciocile[*]​Valentin Mangiurea[*]​[1] (PNL, )
Suprafață
 - Total77,14 km²
Populație (2021)
 - Total2.192 locuitori
Cod poștal817030
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ciocile este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Chichinețu, Chioibășești, Ciocile (reședința) și Odăieni.[2]

Comuna se învecinează: la: nord comuna Ulmu, comuna Rușețu - județul Buzău, la est comuna Roșiori, la sud-est comuna Traian - județul Ialomița, sud-vest comuna Miloșești - județul Ialomița, la vest comuna Padina - județul Buzău.

Comuna Ciocile află la cca. 90 km de municipiul Brăila - reședința de județ, la 51 km de orașul Ianca, la 37 km de orașul Făurei și la 43 km de orașul Însurăței. Căi de comunicație rutieră: Tătaru - Colțea - Chichinețu - Ciocile, Chichinețu - Chioibășești - Grivița, Ciocile - Jugureanu, Ciocile - Padina. Cea mai apropiată stație de cale ferată se află în Dudești, la cca. 20 km nord-est de satul Ciocile, pe traseul Tătaru - Dudești.

Suprafața teritoriului administrativ al comunei este de 7733 ha din care 316,27 ha intravilan și 7416,73 ha extravilan. Sunt 1002 locuințe.[3]

Așezare

[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județele Ialomița și Buzău. Este deservită de drumul județean DJ211C, care se termină în satul de reședință și leagă comuna, spre est, de satul Tătaru.

Demografie

[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Ciocile

     Români (94,89%)

     Alte etnii (0,36%)

     Necunoscută (4,74%)




Componența confesională a comunei Ciocile

     Ortodocși (95,07%)

     Alte religii (0,14%)

     Necunoscută (4,79%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ciocile se ridică la 2.192 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.802 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,89%), iar pentru 4,74% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,07%), iar pentru 4,79% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Ciocile este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Valentin Mangiurea[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul Social Democrat5      

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Dintre vestigiile arheologice menționăm descoperirea, la Ciocile, în anul 1971, a unui vas de provizii (Cultura Dridu, sec. IX-XI, e.n.). Tot pe teritoriul comunei se găsesc doi tumuli, descoperiri funerare cu cronologie neprecizată, ambii la Chichinețu.[3] La Ciocile s-au mai descoperit o monedă de bronz de la Traian (98-117), un gedid yüzlük (argint) de la Selim al III-lea (1789-1807) și o piesă de două parale (aramă) bătută la Sadagura în 1773.[3]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Călmățuiul a județului Brăila și avea în componență doar satul Ciocile, cu o populație de 1468 de locuitori. În comună funcționau o moară de aburi, o biserică ridicată de locuitori, între 1875–1879, o școală de băieți cu 25 de elevi, înființată în 1834, și una de fete, cu 7 eleve, înființată în 1875.[8][9] În aceeași perioadă, pe teritoriul actual al comunei a mai existat și comuna Chichinețu, formată din cătunele Chichinețu și Chioibășești, cu o populație totală de 1043 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă frecventată de 44 de elevi, înființată în 1858, și o biserică ridicată de fostul proprietar, Sorescu, în 1842.[10][11] În 1925, cele două comune funcționau în aceeași plasă și în aceeași componență, Ciocile având 2132 locuitori, iar Chichinețu – 1360.[12][13]

În 1950, comunele au fost arondate raionului Filimon Sîrbu, cu reședința la Făurei, din cadrul Regiunii Galați. În timp, comuna Chichinețu a fost desființată și inclusă în comuna Ciocile, iar satul Chichinețu a luat numele de Ștefan Gheorghiu. În 1968, comuna Ciocile a fost inclusă, în actuala componență, în județul Brăila, reînființat,[14] Satul Chichinețu și-a redobândit numele în 1996.[15]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

Singurul obiectiv din comuna Ciocile inclus pe lista monumentelor istorice din județul Brăila, ca monument de interes local, sunt adăpătorile din piatră, datând din secolul al XIX-lea, aflate la intrarea în satul Ciocile, și clasificate ca monument memorial sau funerar.

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]

Bibliografie suplimentară

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
  2. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. 1 2 3 Ionel Calnegru. „Ciocile - un nume sinonim cu depărtarea”. www.bordeiulverde.ro. Accesat în .
  4. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  5. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  7. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  8. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Ciocile, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 419.
  9. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Ciocile, sat”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 419.
  10. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Chichinețul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 361.
  11. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Chichinețul, sat”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 361.
  12. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Ciocile”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 101.
  13. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Chichinețu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 100.
  14. ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  15. ↑ „Legea nr. 35 din 18 mai 1996 pentru modificarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  16. ↑ „PRIMĂRIA CIOCILE”. Ghidul Primariilor. Accesat în .
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Ciocile,_Brăila&oldid=17515135