Comuna Râmnicelu, Brăila

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Râmnicelu
—  Comună  —
Stemă
Stemă
Râmnicelu se află în România
Râmnicelu
Râmnicelu
Râmnicelu (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°17′32″N 27°31′8″E45°17′32″N 27°31′8″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Braila.svg Brăila

SIRUTA43732

ReședințăRâmnicelu
Componență

Guvernare
 - PrimarLucian Chiru[*][3][4] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2074 locuitori
 - Recensământul anterior, 20022.316 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal817110

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Râmnicelu este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Boarca, Constantinești, Mihail Kogălniceanu și Râmnicelu (reședința).

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în partea nord-vestică a județului, pe ambele maluri ale Buzăului, singurul pod din comună peste acest râu fiind în zona satului Boarca. Partea de sud a comunei este traversată de șoseaua județeană DJ221 care o leagă spre sud de Șuțești (DN22) și Ianca (unde se termină în DN2B) și spre est de Gemenele, Romanu și Cazasu (unde se termină în același DN22).

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Râmnicelu

     Români (86,11%)

     Romi (11,57%)

     Necunoscută (2,26%)

     Altă etnie (0,04%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Râmnicelu

     Ortodocși (97,63%)

     Necunoscută (2,26%)

     Altă religie (0,09%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Râmnicelu se ridică la 2.074 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.316 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,11%), cu o minoritate de romi (11,57%). Pentru 2,27% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,64%). Pentru 2,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Râmnicelu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Lucian Chiru[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal3      
Partidul Mișcarea Populară1      
Partidul Agricultorilor din România1      

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei Râmnicelu era organizată comuna Domnița, în cadrul plășii Gradiștea de Jos din județul Râmnicu Sărat și era formată din satele Domnița (astăzi, Mihail Kogălniceanu), Piscu, Ciupercari și Corbeni, cu o populație totală de 1615 locuitori. Ea ocupa zona din comuna actuală aflată pe malul stâng al Buzăului. În comuna Domnița funcționau două școli cu 106 elevi (din care 11 fete), înființate între 1883 și 1888 — una în Domnița și una în Piscu; și trei biserici, dintre una în Domnița, zidită de arhiereul Timoftei în 1845, și o alta la Piscu, construită în 1889 pe cheltuiala regelui Carol I.[7] Pe malul drept, sudic al râului Buzău se afla pe atunci doar satul Deșirați, din comuna Scorțaru Nou, plasa Vădeni, județul Brăila, sat care avea 408 locuitori și în care funcționa o moară cu aburi.[8]

În 1925, comuna Domnița era inclusă în plasa Boldu a aceluiași județ Rm. Sărat și era formată din satele Domnița, Corbeni și din cătunul Boarca, cu 1540 de locuitori.[9] În timp, satul Deșirați a luat numele de Râmnicelu și a devenit comună separată de Scorțaru Nou, iar comuna Domnița a luat numele de Mihail Kogălniceanu. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Brăila al regiunii Galați. În 1968, comuna Mihail Kogălniceanu a fost desființată și inclusă în comuna Râmnicelu, arondată județului Brăila.[10][11]

În data de 10 august 1951, la stația meteorologică din această localitate s-a înregistrat temperatura de 44,5 °C, cea mai mare temperatură înregistrată vreodată în România.[12]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Domnița, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 191–192. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Deșirați, cătun” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 110. 
  9. ^ „Comuna Domnița în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ 44 de grade la Calafat, record absolut de temperatură pentru iulie” (24 iulie 2007). Mediafax. Accesat la 12 mai 2012.