Comuna Mărașu, Brăila
| Mărașu |
|||
| — Comună — | |||
|
|||
 Mărașu
Mărașu (România)
|
|||
| Coordonate: Coordonate: 44°49′59″N 27°58′34″E / 44.83306°N 27.97611°E44°49′59″N 27°58′34″E / 44.83306°N 27.97611°E | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ |  Brăila |
||
|
|
|||
| SIRUTA | 43493 | ||
|
|
|||
| Reședință | Mărașu | ||
| Componență | |||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Nicolae Nițescu[*][3][4] (PNL, 2004) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 61,12 km² | ||
|
|
|||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 2913 locuitori | ||
| - Recensământul anterior, 2002 | 3.486 locuitori | ||
|
|
|||
| Site web: http://www.primariaonline.ro/judet-Braila/primarie-Marasu | |||
|
|
|||
 |
|||
Modifică date / text  |
|||
Mărașu este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Băndoiu, Măgureni, Mărașu (reședința), Nedelcu, Plopi și Țăcău.
Cuprins
Așezare[modificare | modificare sursă]
Ea se află în Insula Mare a Brăilei, pe malul unuia dintre cele două brațe ale Dunării, Dunărea Veche, reședința ei aflându-se la o distanță de 50 kilometri de orașul Brăila.
Unul din punctele de atracție turistică din apropiere este parcul natural din Insula Mică a Brăilei. Lacul Zăton se află la 4 km de satul Mărașu.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Mărașu
Români (96.6%)
Necunoscută (3.05%)
Altă etnie (0.34%)
Componența confesională a comunei Mărașu
Ortodocși (96.77%)
Necunoscută (3.05%)
Altă religie (0.17%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mărașu se ridică la 2.913 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.486 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,6%). Pentru 3,06% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,77%). Pentru 3,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mărașu era o târlă (așezare temporară) de pe teritoriul comunei Stăncuța și avea 166 locuitori.[6] Comuna Mărașu s-a constituit în 1931, atunci ea având în compunere satele Agana, Băndoiu, Bou, Cojocaru, Frecăței, Iapa, Mărășu, Nedeicu, Salcia, Strâmba, Tacan și Zagna.[7]
În 1950, comuna a fost arondată raionului Măcin din regiunea Galați și apoi (după 1956), raionului Hârșova din regiunea Dobrogea. Satul Strâmba a luat în 1964 numele de Măgureni, tot atunci desfințându-se și satele Atârnați și Iapa.[8][9] În 1968, a revenit la județul Brăila, reînființat; tot atunci, s-a format și comuna Frecăței, cu sate desprinse din comuna Marasu, iar satele Cojocaru, Pantea, Scânteia și Zatna au fost comasate cu satul Mărașu.[10][11]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.„Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013.
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013.
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013.
- ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Mărașul, tîrle”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 283. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf.
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 73. 15 iulie 1931.
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-799-din-17-decembrie-1964-privind-schimbarea-denumirii-unor-localitati-emitent-consiliul-de-stat-publicat-n-19380.html. Accesat la 20 aprilie 2013.
- ^ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 pentru Îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-798-din-17-decembrie-1964-privind-modificarea-anexei-la-legea-nr-3-1960-pentru-imbunatatirea-impartirii-administrative-a-teritoriului-republicii-populare-romine-emitent-19379.html. Accesat la 20 aprilie 2013.
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 9 noiembrie 2012.
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 9 noiembrie 2012.
|
||||||||||||||||
|
|||||||||||
