Sari la conținut

Comuna Roșiori, Brăila

44°50′28″N 27°20′22″E (Comuna Roșiori, Brăila) / 44.84111°N 27.33944°E44.84111; 27.33944
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Roșiori
—  comună  —
Stemă
Stemă
Roșiori se află în România
Roșiori
Roșiori
Roșiori (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°50′28″N 27°20′22″E ({{PAGENAME}}) / 44.84111°N 27.33944°E44.84111; 27.33944
Țară România
Județ Brăila
SIRUTA43812
ReședințăRoșiori
Componență
Roșiori
Colțea
Florica
Pribeagu
Guvernare
 - primar al comunei Roșiori[*]​Nicușor Crețu[*]​[1] (PNL, )
Suprafață
 - Total63,91 km²
Populație (2021)
 - Total2.297 locuitori
Fus orarUTC+02:00
Cod poștal817120
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Roșiori este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Colțea, Florica, Pribeagu și Roșiori (reședința).[2] Populația comunei este de circa 2500 de locuitori.

Așezare geografică

[modificare | modificare sursă]

Comuna Roșiori este situată în partea de sud-vest a județului, învecinându-se cu comunele Ulmu (la nord), Ciocile (în sud-vest), Dudești (în nord), Bărăganul (în vest) și Traian (județul Ialomița, în sud). Pe teritoriul comunei, la limita cu comuna Dudești, se află Lacul Tătaru, lac sărat cu proprietăți curative, neamenajat balnear sau turistic.

Pribeagu este situat la 15 km față de satul de resedință, Colțea la 7 km, iar Florica la 5 km.

Comuna este străbătută de drumul județean DJ211, care o leagă spre sud de Grivița (județul Ialomița) și spre nord de Tătaru, Zăvoaia și Bordei Verde (unde se termină în DN2B). Prin comună trece și drumul județean DJ211C, ramificat din primul drum la Tătaru, și care o leagă spre sud-est de Ciocile.

Suprafața comunei este 73,3 km2, iar caracteristica principală a reliefului este planeitatea terenurilor, cu altitudini medii de 45 m.[3]

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Cea mai veche așezare de pe teritoriul comunei este satul Colțea, înființat pe la 1818, când îun călugăr grec ce administra moșia, a permis stabilirea aici a unor clăcași, ca forță de muncă.[3] Teritoriul din zona satului Roșiori s-a aflat în proprietatea Mănăstirii Mărgineni, de la care a rămas toponimul Mărgineanca. Satul Colțea a fost ridicat pe o moșie care a aparținut mănăstirii Colțea.

Satul Roșiori a fost înființat cu ocazia împroprietăririlor „însurățeilor” din 1878-1881, caici primind loturi de pământ familiile de tineri căsătoriți de pe moșiile învecinate, în special din Dudescu. Satul Florica s-a constituit la 1897, când a avut loc o împroprietărire locuitorilor din zonă, în principal locuitori din satul Colțea. Denumirea i-a fost dată după numele fetei inginerului hotarnic care a făcut parcelarea.[3]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Roșiori făcea parte din plasa Călmățuiul, a județului Brăila, și era formată din cătunele Roșiori și Ulmeni (o târlă de pe malul lacului Tătaru), cu o populație totală de 1559 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 92 de elevi.[4] La acea vreme, funcționa pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, și comuna Colțea, formată doar din satul ei de reședință, cu 758 de locuitori. În comuna Colțea funcționau o moară cu aburi, o școală mixtă cu 25 de elevi (din care 5 fete), înființată în 1850 și o biserică ridicatăde locuitori, în 1872 .[5][6]

În 1925, comunele Roșiori și Colțea făceau parte din aceeași plasă. În Anuarul Socec, comuna Roșiori apare ca formată doar din satul de reședință, cu 2015 locuitori, în vreme ce comuna Colțea avea în componență satele Colțea și Florica, având în total 1227 de locuitori.[7][8]

În 1950, comunele au fost incluse în raionul Filimon Sârbu, cu reședința la Făurei, din regiunea Galați, iar în 1968 au revenit la județul Brăila, comunea Colțea (care avea acum în componență și satul Pribeagu) fiind desființată și inclusă în comuna Roșiori.[9][10]

Demografie

[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Roșiori

     Români (93,56%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (6,44%)




Componența confesională a comunei Roșiori

     Ortodocși (93,16%)

     Alte religii (0,39%)

     Necunoscută (6,44%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Roșiori se ridică la 2.297 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.808 locuitori.[11] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,56%), iar pentru 6,44% nu se cunoaște apartenența etnică.[12] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,16%), iar pentru 6,44% nu se cunoaște apartenența confesională.[13]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Roșiori este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Nicușor Crețu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul Social Democrat4      
Alianța pentru Unirea Românilor1      

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

Singurul obiectiv din comuna Roșiori inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local este crucea de piatră din secolul al XVIII-lea aflată pe marginea drumului dintre satele Roșiori și Tătaru. Ea este clasificată ca monument memorial sau funerar.

Bibliografie suplimentară

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
  2. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. 1 2 3 Prof. Georgeta Soare. „Comuna Roșiori și satele componente”. www.bordeiulverde.ro. Accesat în .
  4. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Roșiori, com. rur., jud. Brăila” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 277.
  5. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Colțea, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 567.
  6. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Colțea, sat”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 567.
  7. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Colțea”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 101.
  8. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Roșiori”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 106.
  9. ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  10. ↑ „Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  11. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  12. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  13. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  14. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Roșiori,_Brăila&oldid=17539509