Sari la conținut

Ianca

45°8′6″N 27°28′29″E (Ianca) / 45.13500°N 27.47472°E45.13500; 27.47472
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Ianca (dezambiguizare).
Ianca
—  oraș  —
Carte poștală cu orașul Ianca
Carte poștală cu orașul Ianca
Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Ianca se află în România
Ianca
Ianca
Ianca (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°8′6″N 27°28′29″E ({{PAGENAME}}) / 45.13500°N 27.47472°E45.13500; 27.47472
Țară România
Județ Brăila
SIRUTA43331
Atestare[1] Modificați la Wikidata
ReședințăIanca[*]​
Componență
Guvernare
 - primar al orașului Ianca[*]​Ionel Epureanu[*]​[2] (PSD, )
Suprafață
 - Total186,14 km²
Populație (2021)
 - Total8.969 locuitori
 - Densitate69 loc./km²
Fus orarUTC+02:00
Cod poștal815202
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Ianca
Poziția localității Ianca
Poziția localității Ianca
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ianca este un oraș în județul Brăila, Muntenia, România, format din localitatea componentă Ianca (reședința), și din satele Berlești, Gara Ianca, Oprișenești, Perișoru, Plopu și Târlele Filiu.[3] În anul 2021 avea o populație de 8.969.

Așezare

[modificare | modificare sursă]

Orașul se află în partea central-estică a județului și este traversat de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. La Ianca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ211, care duce spre sud la Zăvoaia, Roșiori și Grivița (ultima în județul Ialomița; unde se termină în DN2C); și șoseaua județeană DJ221, care duce spre nord la Șuțești (DN22), Râmnicelu, Gemenele și Cazasu (unde se termină în DN22.

Prin oraș trece și calea ferată Buzău–Brăila, pe care orașul este deservit de stațiile Ianca și Ianca Sat.

Orașul Ianca se învecinează cu următoarele comune: Mircea Vodă la vest, Bordei Verde la sud-est, Șuțești la nord,Traian la est, Movila Miresii la nord-est, Cireșu la sud-est, Vișani la nord-vest și Zăvoaia la sud.

Pe teritoriu orașului se află lacurile: Plopu (3 km²), situat în estul satului omonim, și Ianca (3,4 km²), situat în în partea de vest a orașului, care fac parte din grupa lacurilor de crov.[4]

Demografie

[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a orașului Ianca

     Români (88,77%)

     Romi (2%)

     Alte etnii (0,09%)

     Necunoscută (9,14%)




Componența confesională a orașului Ianca

     Ortodocși (89,6%)

     Alte religii (0,93%)

     Necunoscută (9,48%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Ianca se ridică la 8.969 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.343 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,77%), cu o minoritate de romi (2%), iar pentru 9,14% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,6%), iar pentru 9,48% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Ianca - evoluția demografică
0200040006000800010.00012.000199220022011populațiePopulația istorică din Ianca

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Istorie

[modificare | modificare sursă]
Monument din Ianca,județul Brăila

Numele orașului are o etimologie necunoscută, cel mai probabil fiind o variantă denaturată a denumirii cumanice „Enci” („liber”, „larg”), nume utilizat, până la începutul secolului XX, pentru Valea Ianca.[8] Satul Ianca a fost înființat în 1834.[necesită citare] La 1833 este menționată, în documentele vremii, existența primei biserici ortodoxe, la Ianca, pe moșia cucoanei Elenei Drugănescu, construită din cărămidă și acoperită cu olane.[9]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Ianca era reședința plășii Ianca din județul Brăila, și era formată din satele Ianca și Niculești, cu o populație totală de 1483 de locuitori, care locuiau în 820 de gospodării. În comuna Ianca existau o fabrică de spirt, înființată în 1878, 12 mori de vânt și una cu aburi, 2 biserici ortodoxe – una datând din 1834 și alta din 1885 – și două școli: una de băieți, cu 69 de elevi, înființată în 1863, și alta de fete, cu 42 de eleve, înființată în 1877.[10][11]

Pe teritoriul orașului actual mai funcționau la acea dată, în aceeași plasă, și comunele Ionești-Berlești și Perișoru. Comuna Ionești-Berlești, cu reședința în satul Berlești, avea o populație de 244 de locuitori; aici existau o moară de vânt și o școală mixtă cu 16 elevi, dintre care 2 fete.[12]

Comuna Perișoru avea în componență localitățile Perișoru, Plopu, Oprișenești și Jipești, cu 1164 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 61 de elevi, înființată în 1852, și o biserică ortodoxă, ridicată de locuitori, în 1854.[13]

În 1925, comuna Ianca avea în componență doar satul Ianca, cu 2545 de locuitori, fiind în continuare reședința plășii Ianca.[14] Din aceeași plasă făcea parte și comuna Perișoru, care avea în componență satele Berlești, Oprișenești, Perișoru, Plopu Nou și cătunul Plopu Vechi, cu 2556 locuitori. Comuna Ionești-Berlești a fost desființată.[15]

În 1950, comunele au fost arondate raionului Filimon Sârbu (cu reședința la Făurei), din regiunea Galați. În 1968, comuna Perișoru (care între timp își schimbase numele în Plopu) a fost desființată și inclusă în comuna Ianca, din componența județului Brăila, reînființat. Comuna a căpătat atunci actuala componență,[16][17] iar în 1989, a fost declarată oraș.[18]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Primăria orașului Ianca,județul Brăila

Trei obiective din orașul Ianca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente memoriale sau funerare. Primul sunt crucile de piatră datând din secolele al XVIII-lea–al XIX-lea, aflate în cimitirul de lângă biserica din localitatea Ianca. Al doilea îl reprezintă statuia eroilor din Războiul de Independență al României și din Primul Război Mondial, ridicat în 1938 în fața casei de cultură de pe strada Brăilei. Un monument similar, ridicat în 1924, se află în satul Perișoru în dreptul școlii și bisericii.

Administrație

[modificare | modificare sursă]

Orașul Ianca este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ionel Epureanu[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[19]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat9         
Partidul Național Liberal7         
Alianța pentru Unirea Românilor1         

Din cele 18614,05 ha cât totalizează teritoriul administrativ al orașului lanca, 1090,99 ha sunt ocupate de intravilanul celor 7 localități care se află în teritoriul administrativ, și anume:

  • lanca cu Gara lanca - 605,17 ha
  • Perișoru - 100,58 ha
  • Plopu - 98,23 ha
  • Berlești - 68,06 ha
  • Oprișenești - 81,3 ha
  • Târlele Filiu - 136,02 ha

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite

[modificare | modificare sursă]

Orașul Ianca este înfrățit cu următoarea localitate:

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ (PDF) https://biblioteca-digitala.ro/reviste/carte/dl.asp?filename=Munteanu-Ioan_Nume_de_sate_din_judeul_Braila.pdf.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă. 
  3. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  4. ^ „Asezarea geografica / Populatia”. Bine ati venit pe site-ul Primariei Orasului Ianca !. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Ianca”. www.bordeiulverde.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Muzeul Ianca - Repere cronologice”. www.muzeulianca.ro. Accesat în . 
  10. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ianca, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 16–17. 
  11. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ianca, sat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 17. 
  12. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ionești-Berlești” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 59. 
  13. ^ Lahovari, George Ioan (). „Perișorul, com. rur., în județul Brăila” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 680. 
  14. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Ianca”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 103. 
  15. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Perișoru”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 105. 
  16. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  17. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  18. ^ „Legea nr. 2/1989”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  19. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ianca
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ianca&oldid=17495021