Ampersand

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
&
Ampersand
Punctuație
apostrof   '
paranteze [ ]  ( )  { }  ⟨ ⟩
două puncte :
virgulă ,  ،  
linie de pauză, linie de dialog   –  —  ―
puncte de suspensie   ...  . . .
semnul exclamării  !
semnul întrebării  ?
full stop, period .
cratimă
hyphen-minus -
ghilimele ‘ ’  “ ”  ' '  " "
punct și virgulă ;
slash, bară, solidus /  
Separatori de cuvinte
interpunct ·
spațiu     
Tipografie generală
ampersand &
asterisc *
a rond @
backslash \
bullet / punct de listă
caret ^
dagger † ‡
grad °
semnul idem
semnul exclamării inversat ¡
semnul întrebării inversat ¿
semnul număr, diez, hash #
semnul numero
obelus ÷
indicator de ordinal º ª
procent și promilă  % ‰
plus și minus + −
punct de bază
semnul paragraf
prim     
semnul secțiune §
tildă ~
underscore, understrike _
bară verticală |    ¦
Proprietate intelectuală
copyright ©
copyright fonografic
registered trademark / marcă înregistrată ®
service mark
trademark
Monedă
simbolul generic de monedă ¤

฿¢$ƒ£ ¥

Tipografie necomună
asterism
hedera
index, fist
interrobang
lozenge
reference mark
tie
Conexe

Ampersand (&) este un cuvânt englezesc care denumește un semn grafic ce reprezintă conjuncția „și (comercial)”. El își are originea în ligatura literelor et, termenul latinesc pentru „și”.[1]

Inventatorul acestui semn este Tiron[2], secretarul lui Cicero, și autor al primei metode de stenografie cunoscute, dar acest semn tipografic nu se regăsește în niciunul din manuscrisele sale. Este citat și Aldo Manuzio, un tipograf-librar instalat la Veneția, care a revoluționat tiparul, în afară de acest semn grafic, prin formatul pe care l-a dat cărților sale, îndeosebi cele in-octavo, mai mic, mai ieftin și mai ușor de mânuit decât cele in-quarto sau in-folio.

Pronunțare[modificare | modificare sursă]

Utilizare istorică[modificare | modificare sursă]

Ampersand drept și italic.

Ampersand-ul rezultă din ligatura lui e și a lui t, moștenită din epoca merovingiană.[3] La origine, această grafie ligaturată era utilizată mai mult sau mai puțin sistematic de către copiștii medievali, care foloseau numeroase alte abrevieri. În ocurență, se găsesc ampersand-uri frecvent folosite pentru termenii et (&), etc. (&c.). În timp ce în manuscrisele europene doar acești doi termeni erau abreviați cu ajutorul lui &, copiștii englezi se serveau de el și în orice secvență: -et-: deberet putea fi scris deber&. Totuși astfel de grafii se găsesc și pe Vechiul Continent: fazet, în Jurămintele de la Strasbourg, este scris faz&.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "The Ampersand & More" with Kory Stamper, part of the "Ask the Editor" video series at Merriam-Webster.com
  2. ^ The new encyclopaedia Britannica, vol. 1, Encyclopaedia Britannica, 1995, p. 14.
  3. ^ « Esperluette » pe clve.fr (consultat la 23 mai 2015).

Legături externe[modificare | modificare sursă]