Alexandru Jebeleanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Alexandru Jebeleanu (n. 7 octombrie 1923, Șipet, Timiș - d. 28 aprilie 1996, București) a fost un poet român.

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

După absolvirea liceului industrial la Timișoara a urmat un semestru cursurile Facultății de Agronomie din Timișoara.[1]

A trecut să studieze la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, pe care a absolvit-o în 1959.[1]

A debutat în revista “Universul literar”, în 1941, debutul editorial fiind în 1945 cu volumul “Oglinzi sonore”.[1]

În 1949 a fost înființată Filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, din care făceau parte 16 membri ai Uniunii Scriitorilor din România. În funcția de Secretar (președinte) a fost ales poetul Alexandru Jebeleanu[2], funcție pe care a îndeplinit-o până în 1970.

În 1952 publicația Scrisul bănățean a devenit revistă lunară a Uniunii Scriitorilor din România, avându-l ca redactor-șef pe Alexandru Jebeleanu[2], funcție pe care a îndeplinit-o până în 1972.

În ianuarie 1964 revista Scrisul bănățean și-a schimbat denumirea, devenind revista Orizont, cu apariție lunară. Din Comitetul de redacție făceau parte: Alexandru Jebeleanu (Redactor-șef), Ion Arieșanu, Nicolae Ciobanu, Anghel Dumbrăveanu (Secretar de redacție) și Andrei A. Lillin.[2]

Din 1972 a devenit redactor, apoi director al Editurii Facla din Timișoara.[1]

Simbioza artelor[modificare | modificare sursă]

Compozitorul Doru Popovici a compus Madrigale bănățene pe versurile lui Alexandru Jebeleanu.[3]

Volume[modificare | modificare sursă]

Antume[modificare | modificare sursă]

  • Poezia nouă bănățeană, (volum colectiv ce-i include pe tinerii, pe atunci: Petru Sfetca, Petru Vintilă, Alexandru Jebeleanu, Pavel Bellu), alcătuit, îngrijit și prefațat de Virgil Birou, 1944;
  • Oglinzi sonore (volum colectiv), Timișoara, 1945;
  • Certitudini, București, 1958;
  • Frumuseți simple, București, 1962;
  • Nostalgii solare, București, 1965;
  • Divagații și simetrii, București, 1969;
  • Transparențe, București, 1972;
  • Peregrinări terestre : Versuri, 85 p., Editura Facla, Timișoara, 1975;
  • Surâsul Meduzei, Timișoara, 1979;
  • Forma clară a inimii (sonete), Editura Eminescu, București, 1982;
  • Viziunile lui Narcis, București, 1985;
  • Linia azură a lucrurilor, prefață de Emil Manu, Timișoara, 1986;
  • Arhitecturi de cristal, Timișoara, 1989;
  • Magnolii de octombrie, Timișoara, 1994.
  • Sonete de dragoste, 130 p., Editura Helicon, Timișoara, 1996; ISBN 973-574-169-5.

Postume[modificare | modificare sursă]

  • Restituiri epistolare. vol.1, 286 p. Editura Eubeea, Timișoara, 2005; ISBN ISBN 973-673-049-2
  • Restituiri epistolare. vol.2, 316 p. Editura Eubeea, Timișoara, 2006; ISBN 973-673-048-4
  • 12 Sonete de dragoste / 12 Sonnets of love, ediție bilingvă, 60 p., traducători Rodica Opreanu, Bianca Nedelcu și Ana Zlibuț, Editura Eubeea, Timișoara, 2009; ISBN 978-973-673-163-8

In memoriam[modificare | modificare sursă]

În Timișoara o stradă îi poartă numele.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Calendar național 2003
  2. ^ a b c Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Timișoara
  3. ^ Mirela Zafiri: Dialog cu Doru Popovici, în revista Muzica nr.1/2010