Alecu Văcărescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Alecu Văcărescu
Anton Chaldek - Alecu Văcărescu.jpg
Portretul lui Alecu Văcărescu de Anton Chladek
Date personale
Născut1769 Modificați la Wikidata
Decedat (30 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Tulcea, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
PărințiIenăchiță Văcărescu Modificați la Wikidata
Frați și suroriNicolae Văcărescu  Modificați la Wikidata
Naționalitateromân
Cetățenie Țara Românească[*][[Țara Românească (stat (fost principat) și regiune istorică pe teritoriul României)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Alecu Văcărescu (n. 1769 – d. ,[1] Tulcea, Imperiul Otoman) a fost un poet român din Țara Românească.

Fiul cel mare al lui Ienăchiță Văcărescu, Alecu a fost cel mai talentat dintre Văcărești, dar, din păcate, cele mai multe versuri ale sale s-au pierdut, rămînînd doar cîteva trecute într-o „condicuță”, pentru că se considera poet doar pentru sine. A avut un sfîrșit spectaculos: condamnat la moarte sub acuzația că și-ar fi otrăvit o mătușă, a trimis tuturor scrisori disperate pînă în ziua execuției.

Opera sa, fără să fie lipsită de manierismul epocii, se remarcă prin cultul iubirii, poetul scriind o poezie languroasă, de alcov, cu oftaturi artistice. Elogiază femeia, chinurile fericite ale dragostei, jurămintele, ca un adevărat profesionist al iubirii. Femeia trădătoare este mustrată cu o cochetă alintare din partea poetului, care stăpînește stilul de conversație erotică, cu imputări voalate, tachinări și amenințări. Într-o poezie grațioasă dezvoltă motivul oglinzii care, din gelozie, nu reflectă întreaga frumusețe a iubitei (Oglinda cînd ți-ar arăta...)

Alecu Văcărescu a scris și poezii în limba greacă, semnate cu pseudonimul Vacarescologlu, unele fiind influențate de poetul grec Rigas Velestinlis. Anton Pann le-a popularizat în volumul Poezii deosebite sau Cântece de lume.[2]

„În fruntea literaților profani ai Țării Românești din secolul al XVIII-lea vom găsi, fără îndoială, pe banul Ienăchiță Văcărescu; dar alături cu dânsul stă fiul său cel mare, clucerul Alecu Văcărescu, exilat din țară și dispărut în temnițele Turciei încă de pe la 1796”.[3][nefuncțională]

Din porunca domnitorului Alexandru Moruzi, Alecu Văcărescu a fost exilat la Tulcea. A murit în închisoarea de acolo, din cauza condițiilor deosebit de aspre ce i-au fost impuse.[4][nefuncțională]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b BiografieAlecu Văcărescu 
  2. ^ Alexandru Firescu, Un erou al poporului grec de dimensiuni panbalcanice: Rigas Velestinlis Fereos Thessalos (1757-1789), Rev. Oltenia. Studii, documente, culegeri, Seria a III-a, an XI, 2007, nr. 1, pp. 77-105, accesat 28 martie 2013
  3. ^ [1]
  4. ^ [2]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
  • George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini și pînă în prezent

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alecu Văcărescu
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Alecu Văcărescu