Utilizator:AdiJapan/Manual de stil

Editarea conținutului
Manuale
Manual de stil Biografii Date și numere Pronunție Titlurile articolelor Titluri în română
Legături utile și îndrumări
Citarea surselor Fără cercetare originală Punct de vedere neutru Cioturi Imagini

Manualul de stil cuprinde recomandări cu privire la redactarea paginilor, astfel încît acestea să fie ușor de parcurs și să aibă un aspect îngrijit și uniform. Desigur, nu trebuie pierdut din vedere că mai important decît forma este conținutul paginilor.

Regula generală este de a păstra un stil uniform, cel puțin de-a lungul fiecărei pagini în parte. Consecvența și coeziunea la scara întregii enciclopedii aduc în plus avantajul de a-i obișnui pe cititori cu o anumită formatare și organizare a materialelor, astfel încît să permită o lectură comodă și plăcută.

În general recomandările manualului se bazează pe stilul utilizat în publicațiile de calitate apărute în limba română. Acolo unde publicațiile urmează stiluri diferite de redactare, fie am ales unul din aceste stiluri, în particular dacă editurile sau autoritățile în domeniu îl recomandă în mod explicit, fie am lăsat contribuitorilor libertatea de a urma stilul pe care îl consideră mai potrivit.

Recomandările acestui manual nu se aplică în citate, unde în general se preia textul original așa cum a fost scris acesta inițial.

Dacă manualul nu precizează nimic în legătură cu un anumit aspect al redactării, vă rugăm să întrebați la pagina de discuții asociată sau să propuneți adăugiri.

Privind modalitatea tehnică de producere a diverselor formatări consultați paginile

• Ajutor:Modificare (interfața)
• Wikipedia:Cum modific o pagină

Despre conținutul și organizarea unui articol găsiți informații la pagina Ajutor:Cum scriu un articol.

Diacritice

Pentru detalii vezi Wikipedia:Diacritice.

Toate articolele din Wikipedia în limba română trebuie scrise cu diacritice. Motivul este simplu: acesta este singurul mod corect de a scrie românește.

Grafie

Pentru detalii vezi Wikipedia:Versiuni de ortografie română.

La Wikipedia paginile pot fi scrise fie în grafia cu â și sunt, fie în cea cu î și sînt, la alegerea contribuitorilor, cu singura condiție ca pe parcursul întregii pagini să fie folosită o grafie uniformă.

Titlu

Pentru detalii vezi Wikipedia:Titluri.

Ca titlu al unui articol trebuie aleasă denumirea cea mai potrivită pentru subiectul acestuia. Titlul trebuie să fie concis, dar să nu lase loc de ambiguitate. Dacă mai multe subiecte distincte au aceeași denumire (de exemplu Atena: oraș și zeiță) atunci se face o dezambiguizare.

Introducerea

Orice articol trebuie să înceapă cu o introducere, fără titlu de secțiune, care să definească subiectul articolului și să stabilească generic contextul acestuia. În această definiție, de preferat în prima frază, titlul articolului trebuie să apară scris din nou, cu caractere aldine, ca parte a frazei. Repetarea poate fi identică sau doar aproximativă. Dacă obiectul articolului este cunoscut sub mai multe nume, acestea trebuie să apară și ele în introducere tot cu caractere aldine.

Spre deosebire de enciclopediile tipărite, care dispun de un spațiu limitat, în Wikipedia se recomandă ca toate propozițiile să aibă predicat, inclusiv prima din articol (v. exemplele de mai jos).

Dacă subiectul articolului este o operă de artă (roman, film, album muzical, etc.) sau o lucrare de dimensiuni considerabile (dicționar, enciclopedie etc.), titlul acesteia va fi repetat în introducere cu caractere simultan aldine și cursive, de exemplu Amintiri din copilărie. La lucrările de dimensiuni mai mici (poezii, episoade de film, piese muzicale etc.) titlul se va marca în introducere cu aldine și ghilimele: „Vestitorii primăverii”.

Exemple

Frazele de mai jos arată cum se recomandă să fie începute articolele.

• În geometria euclidiană, teorema lui Pitagora stabilește o relație între laturile unui triunghi dreptunghic.

• Renașterea reprezintă epoca de înnoire socială și culturală care a avut loc în Europa, la sfîrșitul Evului Mediu.

• Hidroxidul de sodiu (NaOH), cunoscut și ca sodă caustică sau leșie, este o bază caustică.

• O noapte furtunoasă este o comedie scrisă în 1879 de Ion Luca Caragiale.

• „Luceafărul” este una dintre cele mai celebre poezii scrise de Mihai Eminescu.

Articole biografice

Pentru detalii vezi Wikipedia:Articole biografice.

Prima frază a unui articol biografic trebuie să precizeze (dacă sînt cunoscute) data, anul și locul nașterii. Acolo unde este cazul se vor scrie aceleași informații și pentru deces. Formatul recomandat este cel din exemplele următoare:

• Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iași, d. 1 iulie 1891, Paris) a fost un politician român.
• Philip David Charles Collins (cunoscut sub numele Phil Collins, n. 30 ianuarie 1951, Londra) este un cîntăreț britanic.

Secțiuni

Articolele se structurează prin divizarea textului în secțiuni și subsecțiuni organizate într-o structură logică. Titlurile secțiunilor și subsecțiunilor se marchează de o parte și de cealaltă cu semne egal, ca în exemplul următor, care corespunde unei secțiuni de rangul al doilea:

==Începutul războiului==

Subsecțiunile de rangul al treilea se scriu cu cîte trei semne egal de fiecare parte ș.a.m.d. Nivelul cu un singur semn egal nu se folosește, întrucît generează un titlu de rangul întîi, la egalitate cu titlul întregii pagini.

Nu se formatează manual aspectul titlurilor (cu aldine, sublinieri etc.) și nici nu se retrogradează sau avansează rangul unui titlu de secțiune doar pentru a-i modifica aspectul. Estetica acestor titluri este mai puțin importantă decît organizarea logică a secțiunilor, așa cum apare aceasta în cuprinsul paginii; de altfel este imposibil de găsit un format vizual care să satisfacă pe toată lumea.

Prin formatarea titlurilor de secțiune cu semne egal softul efectuează o serie de operații automate: generarea cuprinsului articolului, numerotarea secțiunilor și subsecțiunilor, acordarea unei priorități mai mari în căutare etc. În plus se asigură o formatare uniformă a tuturor articolelor.

Nu se recomandă includerea de legături interne sau externe în titlurile de secțiune, pentru că unii utilizatori vor avea probleme de compatibilitate. Cel mai bine este să introduceți astfel de legături în primul paragraf de după titlu.

Date, numere, greutăți și dimensiuni

Vezi Wikipedia:Manual de stil (date și numere)

Liste

Pentru detalii vezi Wikipedia:Liste.

În articole se pot introduce liste de elemente. Listele numerotate se realizează folosind caracterul # (diez), iar cele fără numerotare cu caracterul * (asterisc), puse la începutul rîndului. Exemple:

Codul sursă	Aspect
#Primul element #Al doilea element	Primul element Al doilea element
*Un element *Alt element	Un element Alt element

În funcție de efectul dorit este posibil să fie nevoie să recurgeți la folosirea tabelelor.

Titluri de lucrări

Scrierea titlului unei opere literare, muzicale, cinematografice etc. se face fie folosind caracterele cursive, fie ghilimelele, alegerea fiind determinată de dimensiunile lucrării respective și de caracterul său de întreg sau fragment.

Pentru romane, filme, albume muzicale, dicționare sau alte lucrări de dimensiuni considerabile și de sine stătătoare, titlul se va scrie cu caractere cursive. Tot aici intră și titlurile de ziare și reviste, întrucît ele reprezintă în general o serie lungă de ediții, chiar dacă fiecare ediție în parte este de mici dimensiuni. Exemple:

• Caragiale publică în 1879 în Convorbiri literare piesa O noapte furtunoasă.
• Liviu Rebreanu a lucrat la romanul Ion între 1913 și 1920.
• Premiera filmului Pe aripile vîntului a avut loc la 15 decembrie 1939.

La lucrările de dimensiuni mai mici precum poeziile, episoadele de film, cîntecele etc. titlul se va introduce între ghilimele. Exemple:

• „Noi vrem pămînt!” este una dintre cele mai emoționante poezii ale lui George Coșbuc.
• Beethoven a compus „Sonata lunii” în 1801.

Stiluri pentru discutat cuvinte

Atunci cînd în discuție este un cuvînt oarecare, evidențiați-l cu italice pentru claritate:

• Cuvîntul mulțumesc provine din prescurtarea expresiei la mulți ani
  • Cuvîntul ''mulțumesc'' provine din prescurtarea expresiei ''la mulți ani''
• Litera E este cea mai frecventă literă în limba engleză.

Citate

Pentru detalii vezi Wikipedia:Citarea surselor.

În interiorul articolelor pot fi introduse citate relevante, prin inserarea textului citat între ghilimele „...” sau folosind formate specializate cum ar fi Format:Citatgh.

Reguli de punctuație

Pentru detalii vezi Wikipedia:Reguli de punctuație.

Se aplică regulile normale de punctuație ale limbii române literare.

• Ghilimelele recomandate la Wikipedia sînt cele stabilite în Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație, ediția a V-a (1995), de forma „99 jos, 99 sus”, iar pentru citat în citat cele de forma «...»:
  • „exemplu”
  • „un «exemplu» corect”

Observații:

1. Alte forme de ghilimele — de exemplu ghilimelele drepte "..." sau apostrofurile '...' — sînt considerate incorecte. (Apostrofurile împiedică găsirea cuvintelor folosind funcția de căutare, întrucît sînt interpretate ca parte a cuvîntului.)
2. Folosiți întotdeauna ghilimele pentru citate de orice natură.

ATENȚIE! După semnele de punctuație (punct, virgulă, semnul exclamării ș.a.) se lasă un spațiu liber, dar înainte de ele nu. În interiorul parantezelor nu se lasă spații libere, dar în exterior da. Excepție fac punctele din interiorul unei abrevieri (î.Hr., ș.a.m.d., C.F.R.), simbolurile folosite în expresii matematice ca f(x,y) sau 3,14 și altele asemenea, unde uzul a stabilit alte convenții. Paranteza începută în interiorul frazei se închide înainte de semnul de punctuație final. Exemple:

Corect	Greșit
Cetatea cunoaște un permanent du-te-vino de oști, căpetenii (inclusiv sultanul), de suite militare sau nobiliare și de solii străine; tot aici s-au refugiat diferite căpetenii nobiliare filoturce.	Cetatea cunoaște un permanent du-te-vino de oști , căpetenii( inclusiv sultanul ),de suite militare sau nobiliare și de solii străine;tot aici s-au refugiat diferite căpetenii nobiliare filoturce.
În 53 î.Hr. Crassus a lansat o invazie a Imperiului Parthian (succesor al Imperiului Persan).	În 53 î.Hr. Crassus a lansat o invazie a Imperiului Parthian (succesor al Imperiului Persan.)

Stilul științific

• Pentru unități de măsură se folosesc întotdeauna unitățile recomandate sau acceptate de Sistemul Internațional. Nu este necesar să convertiți unitățile de măsură în unități anglo-saxone (imperiale) nici măcar cu titlu informativ, exceptînd de cazurile că valorile anglo-saxone ale măsurătorilor respective au vreo importanță anume în context. La articolele traduse din limba engleză în care se folosesc unități anglo-saxone, se poate folosi această pagină de conversii pentru a le converti în unități SI. Pentru reprezentarea corectă a unității grad Celsius se poate folosi formatul {{te}} pus fără spațiu după ultima cifră.
• Pentru compuși chimici se folosește formula chimică a compusului, în afară de titlul articolului și prima frază din introducere, unde este recomandată listarea tuturor numelor sub care este cunoscut compusul (vezi și exemplul de mai sus cu hidroxidul de sodiu).
• Pentru matematici și formule matematice vezi Wikipedia:Manual de stil (matematică).

Legături interne

Este încurajată folosirea legăturilor interne către alte articole, cum ar fi [[România]] pentru a trimite cititorul la articolul România. Nu trebuie însă exagerat; legăturile interne se folosesc doar acolo unde este de așteptat ca o parte din cicitori să dorească să acceseze articolele respective pentru mai buna înțelegere a articolului în cauză. Nu se creează legături interne pentru fiecare apariție a unui același termen, ci doar la prima apariție și, în cazul articolelor foarte lungi, de cîteva ori acolo unde se readuce în discuție termenul respectiv.

Dacă articolul către care se face trimitere printr-o legătură internă încă nu există, trebuie aleasă varianta de titlu cea mai probabilă, conform convențiilor pentru titluri.

Pentru a face textul mai fluent se recomandă folosirea legăturilor cu nume schimbat, de exemplu

Încercați să respectați [[Wikipedia:Titluri|convențiile pentru titluri]].

în loc de

Încercați să respectați regulile listate la pagina [[Wikipedia:Titluri]].

Astfel de legături sînt încurajate numai dacă forma vizibilă a legăturii sugerează conținutul paginii la care se face referire fără a fi nevoie ca aceasta să fie vizitată - și aici scopul este ușurința de folosire, chiar dacă în defavoarea formei.

Încercați să creați legături corecte. Dacă ați creat o legătură iar articolul pare să nu existe, verificați executînd o căutare - e posibil ca articolul să existe, dar să aibă un titlu diferit.

Referințe informative

De multe ori este necesară crearea unor referințe informative în afara textului articolului. De obicei sînt preferate formele

Vezi și limba engleză, limba română

pentru liste scurte, sau creați o secțiune separată intitulată Alte legături pentru liste mai consistente, de obicei la sfîrșitul articolului (pentru un exemplu vezi ultima secțiune a acestui articol).

Legăturile externe

Pentru detalii vezi Wikipedia:Legături externe.

Wikipedia nu este o colecție de link-uri, și de aceea nu încurajăm articolele care conțin numai link-uri externe. Cu toate acestea, link-urile către site-uri care conțin informații mai detaliate asupra subiectului sînt binevenite, cu atît mai mult dacă site-ul respectiv a fost o sursă consistentă de date pentru articolul în cauză.

Pentru posibilitățile de formatare a link-urilor externe vezi Wikipedia:Cum să editezi o pagină. Forma preferată de link este cea în care adresa efectivă este ascunsă și înlocuită de un text explicativ.

Imagini

Folosirea de imagini (fotografii, hărți, diagrame, etc.) este binevenită atunci cînd aduce informație relevantă în articol. Adesea o imagine este mai valoroasă decît o descriere, oricît de minuțioasă ar fi aceasta din urmă. Îndrumările de mai jos se referă la plasarea de imagini în articole. Despre partea tehnică a folosirii imaginilor în articole, a se vedea Wikipedia:Imagini. Despre aspectul legal, a se vedea Wikipedia:Drepturi de autor.

Aranjare logică. În primul rînd trebuie precizat că aspectul grafic al unui articol depinde foarte mult de diverși parametri: lățimea ferestrei în care se afișează pagina de internet, mărimea fontului, tipul de browser, etc., care sînt foarte diferiți de la un calculator la altul și de la un utilizator la altul. Astfel, chiar dacă aranjăm un articol să apară superb în anumite condiții de vizualizare, în alte condiții el poate să devină chiar greu de citit. Ca atare, se recomandă ca în aranjarea imaginilor să se țină mai mult cont de legătura logică dintre imagini și text, și mai puțin de partea estetică.

Unde pun imaginea? Atunci cînd o imagine se referă la o anumit fragment din articol, ea trebuie plasată pe cît posibil lîngă acel paragraf (în textul sursă se va pune de exemplu codul [[imagine:Wiki.png|...]] înainte de paragraf). Cînd anumite imagini sînt introduse în articol numai pentru că au legătură cu subiectul general al acestuia și nu cu un paragraf anume, atunci se recomandă plasarea lor la sfîrșitul articolului, într-o galerie de imagini. Cînd numărul imaginilor care se referă la un paragraf este mare se recomandă crearea unei galerii sub acel paragraf.

Dreapta? Stînga? Întrucît titlurile de secțiuni sînt aliniate întotdeauna la stînga, imaginile puse pe stînga tind să împiedice cititul. Se recomandă în măsura posibilului plasarea tuturor imaginilor pe partea dreaptă. În plus, cînd există imagini pe ambele părți ale unui paragraf, uneori spațiul care rămîne la mijloc pentru text este prea mic. De asemenea, în funcție de navigatoare, textul poate să nu se „așeze” în jurul pozelor, apărînd astfel spații goale inestetice. Există totuși o excepție, valabilă în general pentru portrete, cînd se recomandă așezarea imaginilor în stînga, și anume atunci cînd personajul privește înspre dreapta; dacă imaginea ar fi plasată în dreapta, atunci personajul ar privi „în afara” articolului.

Dimensiune. Imaginile mari vor fi afișate în articol la o dimensiune redusă, astfel încît să nu ocupe prea mult din pagină. Cititorii care doresc să vadă imaginea la dimensiunea originală pot apăsa pe imagine.

Test. Este recomandat ca atunci cînd au fost introduse sau mutate imagini într-un articol sau cînd au fost făcute modificări majore în textul acestuia, aspectul paginii să fie verificat. Aceasta se poate face prin lărgirea ferestrei browserului pînă la lățimea maximă și apoi prin îngustarea ei pînă la aproximativ jumătate din lățimea monitorului. Dacă la aceste extreme textul curge normal și poate fi citit comod atunci aranjarea imaginilor este acceptabilă.

Legături externe

• Ioana Vintilă-Rădulescu, „Ce e nou în DOOM2”