Tiger II
|
|
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în decembrie 2011 |
| Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Panzerkampfwagen Tiger Ausf. B | |
Tiger II expus la Muzeul Tancului din Bovington, Marea Britanie |
|
| Tip | Tanc greu |
|---|---|
| Loc de origine | |
| Istoric operațional | |
| În uz | 1944-1945 |
| Războaie | Al Doilea Război Mondial |
| Istoric producție | |
| Proiectant | Henschel & Son / Krupp (turela) |
| An proiectare | 1943 |
| Producător | Henschel & Son / Krupp (turela) |
| An producție | 1943 - 1945 |
| Bucăți construite | 492 |
| Date generale | |
| Greutate | cca. 70 tone |
| Lungime | 6,40 m 10,286 m cu tot cu tun |
| Lățime | 3,755 m |
| Înălțime | 3,09 m |
| Echipaj | 5 (comandant, ochitor, încărcător, mecanic conductor, radist/mitralior) |
|
|
|
| Blindaj | 25 - 180 mm |
| Armament principal |
1 × 8.8 cm KwK 43 L/71 80 proiectile în turela Porche 86 proiectile în turela finală |
| Armament secundar |
2 mitraliere de 7,92 mm MG 34 5850 cartușe |
| Motor | V-12 Maybach HL 230 P30 diesel, 700 PS (690 cp, 515 kW) |
| Putere specifică | 8.97 cp/tonă |
| Transmisie | Maybach OLVAR EG 40 12 16 B (8 viteze înainte și 4 marșarier) |
| Suspensie | bară de torsiune |
| Gardă la sol | 500 mm |
| Capacitate rezervor | 860 de litri |
| Autonomie | 170 km |
| Viteză maximă | 41.5 km/h maxim; 38 km/h pe drum; 15-20 km/h pe teren accidentat |
| modifică |
|
Panzerkampfwagen Tiger Ausf. B Sd.Kfz. 182 a fost un tanc greu de luptă fabricat de Germania nazistă și folosit în Al Doilea Război Mondial de la începutul anului 1944 până la sfârșitul războiului în Europa (1945). Cunoscut și sub numele de Tiger B, Königstiger (în armata germană), King Tiger (în armata americană) și Royal Tiger (în armata britanică), Tiger II combina blindajul masiv al primei versiuni, Tiger I, cu blindajul înclinat al tancului mediu Panther.
Tancul avea o greutate de aproape 70 de tone, era protejat de un blindaj cu o grosime de 100-180 mm și era dotat cu puternicul tun de 8.8 cm Kampfwagenkanone 43 L/71. Șasiul acestui tanc a stat la baza vânătorului de tancuri Jagdtiger, cel mai greu vehicul de luptă folosit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Tiger II a fost distribuit batalioanelor de tancuri grele ale armatei germane (Schwere Heeres Panzer Abteilung, abreviat s.H.Pz.Abt) și Waffen-SS (s.SS.Pz.Abt). A fost folosit pentru prima dată în luptă de către batalionul s.H.Pz.Abt. 503 pe data de 11 iulie 1944; pe Frontul de Est prima unitate care a fost dotată cu Tiger II a fost s.H.Pz.Abt. 501 care pe data de 1 septembrie 1944 avea în dotare 25 Tiger II operaționale.
Cuprins |
Proiectare [modificare]
Proiectarea unui tanc greu a începtut încă din 1937, designul inițial fiind acordat firmei Henschel. Un alt contract a urmat în 1939 și a fost acordat firmei Porsche. Ambele serii de prototipuri utilizau acceași turelă proiectată de Krupp, principalele diferențe fiind carcasa blindată, transmisia, suspensia și motorul.
Versiunea Henschel folosea o carcasă blindată convențională, cu blindaj înclinat asemanător celui folosit în cazul tancului Panther. Avea un motor montat în spate și folosea 9 galeți suprapuși, din oțel cu bandaj de cauciuc, cu suspensie internă așezată în laterale și plasată pe bare de torsiune transversale, într-o manieră similară tancului Tiger I. Pentru a ușura întreținerea, galeții erau suprapuși și nu intercalați precum în cazul modelului Tiger I.
Carcasele blindate proiectate de Porsche includeau o turelă montată în spate, motorul fiind amplasat la mijloc. Suspensia era similară celei folosite la vânătorul de tancuri Elefant. Acesta avea șase galeți montați în boghiuri duble împreună cu o bară de torsiune longitudinală scurtă, acest lucru salva spațiu intern și facilita reparațiile.
Design [modificare]
Henschel a câștigat contractul, toate tancurile Tiger II fiind fabricate de această firmă. Două modele de turele au fost montate pe vehiculele produse. Turela a fost proiectată pentru a acomoda tunul 8.8 cm Kampfwagenkanone 43 L/71. În combinație cu Turmzielfernrohr 9d (sistemul de ochire) monocular de la Leit (numai primele tancuri din serie au fost dotate cu acest sistem optic) transformând tancul Tiger II într-o forță de temut. În timpul antrenamentelor probabilitatea estimată a primei lovituri la o țintă de 2 m înalțime și 2.5 m lățime la o distanță dincolo de 1000 m era puțin sub 100%, posibilitatea de lovire scade la 95-97 % atunci când țintele erau aflate la o distantă de 1500 m și 85-87% la 2000, totul depinzând de tipul de muniție folosită. Performațele pe timp de luptă au fost scăzute,dar totuși peste 90 %,la 1000 m,60 % la 1500 m și 40 % la 2000 m.Penetrarea unei placi de blindaj înclinată la 30 grade a fost de 202 mm la 100 m și 123 mm de 2000 m pentru proiectilul Panzergranate 39/43.238 mm la 100m și de 153 mm la 2000 m cu proiectilul PzGr. 40/44.
Mișcarea de rotație a turelei era asigurată de motorul hidraulic Boehringer-Sturm L4S care era acționat de motorul principal prin intermediul unui arbore. O viteză mai mare sau mai mică era diponibilă ochitorului prin acționarea unei manete din dreapta lui. Turela putea fi rotită 360 de grade în șaizeci de secunde, într-o viteză joasă a motorului și nouăsprezece secunde la viteza maximă permisă. Direcția și viteza de mișcare era controlată cu ajutorul unor pedale ori acționată de o manetă din stânga ochitorului. Mișcarea turelei era lină și precisă, suficientă astfel încât să permită tragerea fară ajustare manuală finală, majoritatea tancurilor din acea perioadă necesitau ajustări manuale pentru a fi puse în poziție. Dacă puterea era pierdută, miscarea turelei putea fi asigurată manual.
La fel ca toate tancurile germane, avea un motor pe benzină, în acest caz același motor Maybach HL 230 P30 care acționa mult mai ușoarele tancuri Panther și Tiger I. Tiger II avea motorul subdimensionat pentru greutatea sa, la fel ca alte tancuri grele din Al Doilea Război Mondial, acesta consuma foarte mult combustibil care era dificil de procurat. Transmisia era de tipul Maybach OLVAR EG 40 12 16 Modelul B, avea opt viteze înainte și patru în manșarier, bare de torsiune transversale suportau șasiul și nouă roți suprapuse cu diametrul de 800 mm de oțel cu bandaj de cauciuc rulau în interiorul șenilei de pe fiecare parte.
Ca și Tiger I,fiecare tanc avea în dotare două seturi de șenile: una normală folosită în luptă și una pentru transport pe calea ferată. Șenilele de transport reduceau lățimea, pentru a fi mai ușor de transportat. Mai putea fi condus și pe distanțe scurte pe sol stabil. Era de așteptat ca echipajul să schimbe șenilele la cele de luptă în cel mai scurt timp de la ajungerii la destinație. Presiunea la sol era de 0.76 kg/cm2.
Producție [modificare]
Tiger II a fost proiectat târziu în război, fiind fabricat în număr limitat: 1500 de tancuri au fost comandate, dar producția a fost perturbată de bombardamentele Aliate. Patru raiduri aeriene efectuate între 22 septembrie și 7 octombrie 1944 au distrus 95% din uzina Henschel. Aproximativ 657 de tancuri Tiger II nu au fost construite din cauza raidului. Numai 492 de exemplare au fost fabricate până la terminare războiului: unul în 1943, 379 în 1944 și 112 în 1945. Întreaga producție a început la mijlocul anului 1944 și a durat până la sfârșitul războiului.
Îmbunătățiri propuse [modificare]
O versiune a motorului Maybach HL230 cu pompă de injecție și tren de rulare îmbunătățit a fost proiectată, mărind astfel puterea motorului la 986 cai putere (736 kW). Henschel a propus ca acest design să fie montat pe urmatoarele tancuri produse, dar deteriorarea situației a însemnat că această îmbunătățire nu a plecat de pe planșa de proiectare. Alte îmbunătățiri propuse au fost: un tun nou (10.5 cm KwK L/68), echipament de ochire și tun stabilizat, sistem automat de încărcăre a muniției, telemetru stereoscopic Zeiss, compartimentul echipajului încălzit, spațiu de stocare pentru un număr adițional de 12 proiectile și un sistem de filtrare al aerului pentru a proteja echipajul de gazele toxice; nici una din aceste îmbunătățiri propuse nu a trecut de faza de propunere sau nu au intrat în producție înainte de sfârșitul războiului.
Fiabilitate și mobilitate [modificare]
Au fost două probleme mecanice majore cu Tiger II, scurgeri de la sigilii și garnituri și la trenul de rulare supraîncărcat care inițial era intenționat pentru un vehicul mai ușor. Lipsa antrenamentului echipajului amplifica această problemă, conducătorii aveau antrenament limitat pe alte tancuri sau erau trimiși direct pe front.
Schwere Heeres Panyer Abteilung 501 (s.h.pz.Abt.501) a ajuns pe Frontul de Est doar cu 8 din 45 tancuri operaționale, majoritatea au suferit defecțiuni la trenul de rulare. Statistici din 15 martie 1945 comparau operaționalitatea Tigerului II cu alte tancuri: 62% Panzer IV, 59% Tiger II și 48% din Panther erau operaționale în acea perioadă a anului.
În ciuda tuturor problemelor sale, Tiger II era un tanc formidabil. Tunul său putea distruge orice vehicul de război aliat de la distanțe foarte mari înainte ca acestea să intre în raza lor de acțiune. Înregistrările germane contemporane și rezultatele testelor au arătat că mobilitatea tancului Tiger II era la fel dacă nu mai bună decât majoritatea tancurilor germane și Aliate.
Utilizare în luptă [modificare]
Prima dată tancul Tiger II a fost utilizat în luptă în timpul Bătăliei pentru Normandia de către batalionul Schwere Heeres Panzer Abteilung 503, opunând-se Operațiunii Atlantic între Troarn și Demouvile pe data de 18 iulie 1944, pierderile au fost de: două tancuri înafară de tancul comandantului care a fost pierdut și nu a putut fi recuperat deoarece a căzut într-un crater de bombă în timpul Operation Goodwood.
Pe Frontul de Est a fost folosit în luptă de către batalionul Schwere Heeres Panzer Abteilung 503 în timpul Ofensivei de la Lvov-Sondomierz. A atacat capul de pod peste Râul Vistula în apropiere de Baranów Sandomierski. Pe drumul ce duce spre Oględów trei tancuri Tiger II au fost distruse într-o ambuscadă de către câteva T-34/85. Deoarece aceste tancuri au fost distruse de explozia muniției proprii, proiectilele nu au mai fost stocate în interiorul turelei, reducând capacitatea totală de transport al proiectilelor la 68. Paisprezece tancuri Tiger II din batalionul 501 au fost pierdute în acea zona între 12 și 13 august în urma unor operațiuni de flancare executate de tancuri T-34/85 și IS-2 care au surprins tancurile Tiger pe teren nisipos.
Pe 15 octombrie 1944 tancurile Tiger II din s.H.Pz.Abt. 503 au jucat un rol crucial în timpul Operațiuni Panzerfaust, asistând trupele lui Otto Skorzeny în cucerirea capitalei Ungariei, Budapesta asigurând că Ungaria va rămâne de partea Axei până la sfârșitul războiului. Batalionul 503 a participat și la Bătălia de la Debrecen. Batalionul 503 a rămas pe teatrul de operațiuni timp de 166 de zile timp în care au distrus numeroase efective din armata sovietică 121 de tancuri, 244 de tunuri antitanc și piese de artilerie, 5 avioane și un tren, preț de 25 de tancuri Tiger II: zece pierdute în luptă cu sovietici, două trimise la Viena pentru revizie și treisprezece distruse de echipajul propriu din diferite motive, de obicei pentru a nu pica în mâinile inamicului. Kurt Knispel, asul cu cele mai multe vehicule distruse (162), a făcut parte din batalionul 503, acesta a murit pe data de 29 Aprilie 1945 în tancul său Tiger II.
Tancul Tiger II a fost de asemenea prezent în Ofensiva din Ardeni din decembrie 1944, în Ofensiva de pe Vistula-Oder și Ofensiva Prusia de Est din ianuarie 1945, ofensiva germană de la Lacul Balaton din Ungaria în martie 1945, în Bătălia pentru Înălțimile Seelow din aprilie 1945 și în final la Bătălia pentru Berlin de la sfârșitul războiului.
Batalionul Schwere SS Panzer Abteilung 503 (s.SS Pz.Abt. 503) a susținut că a distrus aproximativ 500 de vehicule între ianuarie și aprilie 1945 pe Frontul de Est, cu prețul a 45 de tancuri Tiger II (majoritatea fiind abandonate sau distruse de propriul echipaj în urma defecțiunilor mecanice sau a lipsei de combustibil).
Armament [modificare]
Împreună cu blindajul gros și tunul puternic, tancul Tiger II era în avantaj față de tancurile Aliaților Occidentali și sovietice care încercau să atace atace frontal. Acest lucru era în special adevărat pe Frontul de Vest, până la aducerea de peste ocean a tancurilor M26 Pershing în 1945 nici armata britanică nici cea americană nu au avut tancuri grele în serviciu. Numai tunul britanic QF 17 pounder (76.2 mm) folosind un proiectil perforant cu manșon detașabil era teoretic capabil să penetreze blindajul frontal al turelei de pe Tiger II de la o distanță de 1000-1100 m. Manevre de flancare erau adesea încercate într-o încercare de a lovi blindajul din spate, dându-le un avantaj tactic față de tancurile Tiger II în majoritatea luptelor. Mai mult decât atât, armamentul principal de pe Tiger II era capabil să distrugă orice tanc de la distanțe de peste 2,5 km, dincolo de bătaia efectivă a tancurilor Aliate.
Note [modificare]
Bibliografie [modificare]
- en Buckley, John (2004). British Armour in the Normandy Campaign, 1944. London: F. Cass. ISBN 9780714653235
- en Jarymowycz, Roman (2001). Tank Tactics: from Normandy to Lorraine. Boulder: L. Rienner Publishers. ISBN 9781555879501
- en Jentz, Thomas; Doyle, Hilary (1997). Germany's Tiger Tanks - Vk45 to Tiger II: Design, Production & Modifications. West Chester: Schiffer Publishing. ISBN 9780764302244
- en Jentz, Thomas; Doyle, Hilary (1993). Kingtiger Heavy Tank, 1942-45. London: Osprey. ISBN 1-85532-282-X
- en Jentz, Thomas (1996). Panzertruppen 2: The Complete Guide to the Creation & Combat Employment of Germany's Tank Force 1943-1945. Schiffer. ISBN 9780764300806
- en Manchester, William (2003). The Arms of Krupp, 1587-1968: The Rise and Fall of the Industrial Dynasty That Armed Germany at War. Boston: Back Bay Books. ISBN 9780316529402
- en Perrett, Bryan (2000). Sturmartillerie and Panzerjager 1939-45. London: Osprey. ISBN 9781841760049
- en Schneider, Wolfgang (1990). Elefant Jagdtiger Sturmtiger: Rarities of the Tiger Family. West Chester: Schiffer Publishing. ISBN 9780887402395
- en Schneider, Wolfgang (2000). Tigers in Combat I. Mechanicsburg: Stackpole Books. ISBN 9780811731713
- en Schneider, Wolfgang (2005). Tigers in Combat II. Mechanicsburg: Stackpole Books. ISBN 9780811732031
- hu Számvéber, Norbert (2000). Nehézpáncélosok. A német 503. nehézpáncélos-osztály magyarországi harcai.. Hadtörténeti Levéltár. ISBN 9630025264
- en Wilbeck, Christopher (2004). Sledgehammers: Strengths and Flaws of Tiger Tank Battalions in World War II. The Aberjona Press. ISBN 9780971765023
- en Zaloga, Steve (1994). IS-2 Heavy Tank 1944-1973. London: Osprey Publishing (UK). ISBN 9781855323964
Legături externe [modificare]
- en Tancuri Tiger din prezent - Un fișier PDF cu tancurile Tiger (Tiger I, Tiger II, Jagdtiger și Sturmtiger) care au fost păstrate până în prezent.