SdKfz 252

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
SdKfz 252

Reprezentare grafică a semișenilatului SdKfz 252

Tip Semișenilat
Loc de origine Germania nazistă
Istoric operațional
În uz 1940 - 1943
Războaie Al Doilea Război Mondial
Istoric producție
Proiectant Demag
An proiectare sfârșitul anilor 1930
Producător Demag/Wegmann
Deutsche Werke
An producție iunie 1940 - septembrie 1941
Bucăți construite 413
Date generale
Greutate 5,73 tone
Lungime 4,7 m
Lățime 1,95 m
Înălțime 1,8 m
Echipaj 2

Blindaj 8 - 18 mm
Armament
principal
o mitralieră MG 34 7,92 mm
Motor Maybach HL42 TRKM ,
100 CP la 2800 rpm
Transmisie 7 + 3 viteze
Autonomie 320 km
Viteză maximă 65 km/h

SdKfz 252 leichte Gepanzerte Munitionskraftwagen a fost un vehicul blindat semișenilat folosit de Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru transportul muniției.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Partea din spate a semișenilatului era înclinată la 55° pentru a reduce greutatea totală

SdKfz 252 a fost dezvoltat în paralel cu semișenilatul SdKfz 253, ambele fiind proiectate pentru sprijinirea tunurilor de asalt Sturmgeschütz III.[1] În timp ce SdKfz 253 era folosit în misiuni de cercetare, SdKfz 252 era folosit pentru transportul proiectilelor de 75 mm folosite de tunurile de asalt germane. Ambele vehicule utilizau șasiul Demag D7p al semișenilatului ușor SdKfz 10.

SdKfz 252 avea o suprastructură acoperită complet de blindaj, ușor de recunoscut din cauza unghiului înclinat din partea din spate. Suprastructura era proiectată astfel pentru a reduce din greutatea totală a vehiculului. Echipajul era de format din comandant și mecanicul conductor. Armamentul defensiv consta într-o mitralieră Maschinengewehr 34. Părțile laterale ale vehiculului erau prevăzute cu câte o ambrazură, sub fantele de observare, pentru ca echipajul să poată executa foc în exterior. Echipamentul radio era de tipul FuG15 sau FuG16.

Semișenilatul remorca de obicei un trailer Sonder Anhänger 3 1/1. Producția a fost oprită în septembrie 1941 în favoarea unei versiuni ușor modificate a semișenilatului SdKfz 250 (SdKfz 250/6 leichter Munitionspanzerwagen).

Blindaj[modificare | modificare sursă]

Grosime/Unghi Frontal Lateral Spate Plafon/Podea
Suprastructură 18 mm/30° 8 mm/30° 8 mm/55° 8 mm/90°
Carcasă 18 mm/12° 8 mm/30° 8 mm/45° 8 mm/90°

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Vehiculele au fost repartizate unităților Sturmartillerie (în germană: artilerie de asalt). Fiecare baterie StuG III (formată din șase autotunuri) trebuia să fie echipată cu șase vehicule SdKfz 252, însă numărul acesta a fost redus la trei semișenilate (un vehicul la fiecare pluton) din cauza numărului insuficient. SdKfz 252 au fost folosite până în 1943 când toate vehiculele au fost distruse sau capturate.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

  • SdKfz 253 - semișenilat dezvoltat concomitent cu SdKfz 252.
  • SdKfz 250 - modelul care a înlocuit SdKfz 252.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Chamberlain, p. 168

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de SdKfz 252
  • en Chamberlain, Peter, and Hilary L. Doyle. Thomas L. Jentz (Technical Editor). Encyclopedia of German Tanks of World War Two: A Complete Illustrated Directory of German Battle Tanks, Armoured Cars, Self-propelled Guns, and Semi-tracked Vehicles, 1933–1945. London: Arms and Armour Press, 1978 (revised edition 1993). ISBN 0-85368-202-X; rev. ed. ISBN 1-85409-214-6.