Sulfat de fier (II)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sulfat de fier (II)
Denumiri
Alte denumirisulfat feros; vitriol verde; sare verde; vitriol de fier; copperas; melanterit; szomolnokit; calaican
Identificare
Număr CAS7720-78-7 , 17375-41-6 (monohidrat), 7782-63-0 (heptahidrat)
ChEMBLCHEMBL1200830
PubChem CID24393
Informații generale
Formulă chimicăFeSO4
Aspectcristale albastre/verzi/albe
Masă molară151.908 g/mol (anhidru); 169.92 g/mol (monohidrat); 278.05 g/mol (heptahidrat)
Proprietăți
Densitate2.84 g/cm3 (anhidru); 1.898 g/cm3 (heptahidrate)
Starea de agregaresolid
Punct de topire70 °C (heptahidrat)
Punct de fierbere400  °C (se descompune)
Solubilitatebună în apă: 25.6 g/100mL (anhidru); 48.6 g/100 mL (heptahidrat) (50 °C)
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Sulfatul II de fier numit și ferrosulfat, sare verde este o sare a acidului sulfuric (vitriol) cu fierul, (FeSO4 · 7 H2O).

Răspândire[modificare | modificare sursă]

La producerea titanului în Leverkusen rezultă ca produs secundar sulfat de fier.

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Sulfatul de fier apare sub formă de cristale de culoare verde deschisă, sau în stare pură are o culoare albastră. La supunere în aer uscat, sau temperaturi de 70 °C, pierde apa de cristalizare devenind monohidrat care se prezintă sub formă de pulbere incoloră.

Utilizare[modificare | modificare sursă]


  1. ^ „Sulfat de fier”, FERROUS SULFATE (în engleză), PubChem, accesat în