Sesterț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Sesterţ)
Salt la: Navigare, căutare
Sesteţ de argint anonim, emis după 211 î.Hr.; avers: Roma, marca IIS, revers:Dioscurii călare
Sesteţ de bronz, avers: bust, cap gol spre dreapta, DIV V S ANTONINVS, monetăria de la Lugdunum (Lyon)

Sesterț (uneori denumit și sesterțiu) (în latină sestertius, la plural sestertii) este denumirea purtată de o monedă romană, inițial de argint, mai târziu de bronz, respectiv oricalc, subdiviziune a denarului.[1]

La început sesterțul avea o greutate de aproximativ 15 grame, dar în anii următori a devenit din ce în ce mai ușor, ajungând până la 8-9 grame. Diametrul nu a scăzut, dar piesele au fost bătute tot mai subțiri. [2]

Cuprins

Etimologie [modificare]

Numele său vine de la valoarea sa originală: inițial, această monedă valora 2 ași și jumătate, adică 1/4 dintr-un denar. Sesterț vine de la semis tertius,[3] (care conține două și jumătate), în total: „doi ași și jumătate de as”.

Abrevierea sa HS are aceeași origine: inițial IIS, adică II pentru doi (vezi Numerotația romană) și S, „semis”, adică „jumătate” (de as) = 2 1/2 as, cei doi I fiind barați, pentru a se ajunge la HS.[3] · [4] De la o valoare de 2 1/2 as, sesterțiul ajunge la valoarea de 4 ași, când valoarea denarului ajunge la șaisprezece ași.

Istorie [modificare]

Sesterțul în Republica Romană [modificare]

Sesterț din argint, emis după 211 î.Hr., avers: Roma cu cască, cu marca IIS; revers: Dioscurii călare

Sub Republica Romană, este vorba de o mică monedă din argint (cea mai mică din sistemul roman, cântărind puțin peste un gram, emisă în cantitate destul de rară).

Iată un tabel cu echivalențe dintre monede romane:

Echivalențe între monede romane
Denarius Quinarius Sestertius As Metal
Denarius (simbol X) 1 2 4 10 Argint
Quinarius (simbol V sau Q) 1/2 1 2 5 Argint
Sestertius (simbol IIS / HS) 1/4 1/2 1 2,5 Argint
As (simbol I) 1/10 1/5 2/5 1 Bronz

Cu o valoare de 2 1/2 as, sesterțul va urca la 4 as spre anul 145 î.Hr.[5].

Sesterțul sub Imperiu [modificare]

Sesterț din oricalc emis sub de Caligula (27,92 grame), Roma, AD 37-38. Avers: C CAESAR AVG GERMANICVS PON M TR POT, cap laureat spre stânga; revers: AGRIPPINA DRVSILLA IVLIA S C, cele trei surori ale lui Caligula, cu atributele lor: Securitas, Concordia și respectiv Fortuna: cu mențiunea, în exergă, SC[6]
Sesterţ din bronz emis sub Traian. Avers:cap laureat, spre dreapta; IMP CAES NERVAE TRAIANO AVG GER DAC P M TR P COS VI P P, adică, neprescurtat: IMPERATOR CAESAR NERVA TRAIAN AVGVSTVS GERMANICVS DACICVS PONTIFEX MAXIMVS TRIBVNICIA POTESTATE CONSVL VI PATER PATRIAE, adică, în română: „Împăratul Cezar Nerva Traian Augustus cuceritor al Germaniei și al Daciei, Mare Preot, Tribun, Consul pentru a VI-a oară, Părintele Patriei; revers:SPQR, OPTIMO PRINCIPI[7], iar în exergă, marcajul SC[8]

Începând de la Augustus (sfârșitul secolului I î.Hr.), care reorganizează întregul sistem monetar, sesterțul devine o monedă mare din „cupru galben” sau alamă cântărind 1/12 dintr-o livră romană, adică vreo 27 de grame. Acest metal, mai apreciat decât cuprul roșu, era denumit oricalc de către antici, termen căruia îi dădeau cu plăcere, prin etimologie populară, semnificația de „cupru de aur”.

Literele S C, frecvent prezente pe reversul sesterților semnifică „Senatus Consulto”, pentru a reaminti faptul că emisiunea monedelor de bronz era făcută sub controlul Senatului roman. Sesterțul a fost emis în forma tradițională până la domnia lui Gallienus (253 - 268). Sub acest împărat, dificultățile domniei au antrenat dispariția cvasi-definitivă a soiurilor mari și mijlocii din bronz, în ciuda unei timide tentative de restaurare sub Aurelian (270 - 275).

Astăzi, sesterții sunt căutați de colecționari pentru marele lor modul, scenele uneori spectaculoase pe care le reprezintă, și pentru patina de diferite culori care irizează suprafața lor metalică.

România [modificare]

În anul 2006, pentru a marca împlinirea a 1900 ani de la începerea romanizării Daciei și a latinizării spațiului carpato-dunărean, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o emisiune cu tematică daco-romană, ce cuprinde patru replici după monede romane antice, emise ulterior cuceririi Daciei de către împăratul Traian.[9]

Una din cele patru monede este o replică după un sesterț din bronz emis de împăratul Traian între anii 112 și 114 d.Hr. și are următoarele caracteristici:

  • metalul este tombac cuprat;
  • forma este neregulat rotundă;
  • greutatea este de 24 grame;
  • diametrul este de 33 mm;

Tirajul a fost de 500 de exemplare.

Echivalențe între monede romane din timpul republicii [modificare]

Valori în Republica Romană[10] (după 211 î.Hr.)
Denarius Sestertius Dupondius As Semis Triens Quadrans Quincunx
Denarius 1 4 5 10 20 30 40 24
Sestertius 1/4 1 1  1/4 2  1/2 5 7  1/2 10 6
Dupondius 1/5 4/5 1 2 4 6 8 4  4/5
As 1/10 2/5 1/2 1 2 3 4 2  2/5
Semis 1/20 1/5 1/4 1/2 1 1  1/2 2 1  1/5
Triens 1/30 2/15 1/6 1/3 2/3 1 1  1/3 4/5
Quadrans 1/40 1/10 1/8 1/4 1/2 3/4 1 3/5
Quincunx 1/24 1/6 5/24 5/12 5/6 1  1/4 1  2/3 1

Surse [modificare]

Bibliografie [modificare]

Dicționare [modificare]

  • G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
  • Edoardo Martinori, La moneta - Vocabolario generale, Roma, Istituto italiano di numismatica, MCMXV (1915).
  • ro Dicționar arheologic (on-line)

Lucrări generaliste [modificare]

  • fr Michel Christol, Daniel Nony, Rome et son empire, des origines aux invasions barbares, Hachette, collection HU, 2003, ISBN 2011455421;
  • en Akerman John Yonge, A Manual of Roman Coins, Londres 1865. Link spre lucrare (on-line)
  • fr Babelon Ernest, Moneta in Mémoire de l'Académie des Inscriptions et des Belles-Lettres, Paris 1913. Link spre lucrare (on-line)
  • fr Cohen Henry, Description Historique des monnaies frappées sous l'Empire Romain, deuxième édition, Paris, 1880-1892. Link spre lucrare (on-line)
  • en Gnecchi Francesco, Roman Coins Elementary Manual, Londres 1903. Link spre lucrare (on-line)
  • de Imhoof-Blumer Friedrich, Porträtköpfe auf Römischen Münzen der Republik und der Kaiserzeit, Leipzig 1892. Link spre lucrare (on line)
  • de Konrad Klütz, Münznamen und ihre Herkunft, Wien, moneytrend Verlag, 2004. ISBN 3-9501620-3-8
  • fr Mommsen Theodor, Histoire de la monnaie romaine, traduction par Le duc de Blacas, Tome I, II, III et IV. Tome I Tome II Tome IV
  • en W.G. Sayles, Ancient Coin Collecting III: The Roman World-Politics and Propaganda, Iola, 1997

Lucrări specializate [modificare]

Note [modificare]

  1. ^ DEXonline: sesterț
  2. ^ Monedele Provincia Dacia
  3. ^ a b G. Guțu, Dicționar latin-român
  4. ^ Konrad Klütz, Münznamen und ihre Herkunft
  5. ^ Michel Christol, Daniel Nony, Rome et son empire, des origines aux invasions barbares, Hachette, collection HU, 2003, ISBN 2011455421, p 75
  6. ^ Sigla S C semnifică Senatus Consulto
  7. ^ Adică: SENATVS POPVLVSQUE ROMANVS OPTIMO PRINCIPI, în română: „Senatul și Poporul Roman celui mai bun Principe”
  8. ^ Senatus Consulto, adică „Aprobarea Senatului”.
  9. ^ Banca Națională a României: Emisiune numismatică - cu tematică daco-romană, ce cuprinde patru replici după monede romane antice
  10. ^ W.G. Sayles, Ancient Coin Collecting III: The Roman World-Politics and Propaganda, Iola, 1997, p. 20.

Vezi și [modificare]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sesterţ

Articole conexe [modificare]

Legături externe [modificare]

Istoriciorga.jpg  Acest articol despre un subiect istoric este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.
ROL 2000 1999 obverse.jpg  Acest articol cu subiect numismatic este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.
Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sesterț&oldid=7629947