Sesterț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sesterț din argint, emis după 211 î.Hr.; avers: Roma (cap cu cască, spre dreapta), marca IIS, revers: Dioscurii călare
Sesterț de bronz, avers: bust, cap gol spre dreapta, DIV V S ANTONINVS, monetăria de la Lugdunum (Lyon)

Sesterț (uneori denumit și sesterțiu) (în latină sestertius, la plural sestertii) este denumirea purtată de o monedă romană, inițial de argint, mai târziu de bronz, respectiv oricalc, subdiviziune a denarului.[1]

La început sesterțul avea o greutate de aproximativ 15 grame, dar în anii următori a devenit din ce în ce mai ușor, ajungând până la 8-9 grame. Diametrul nu a scăzut, dar piesele au fost bătute tot mai subțiri. [2]

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele său vine de la valoarea sa originală: inițial, această monedă valora 2 ași și jumătate, adică 1/4 dintr-un denar. Sesterț vine de la semis tertius,[3] (care conține două și jumătate), în total: „doi ași și jumătate de as”.

Abrevierea sa HS are aceeași origine: inițial IIS, adică II pentru doi (vezi Numerotația romană) și S, „semis”, adică „jumătate” (de as) = 2 1/2 as, cei doi I fiind barați, pentru a se ajunge la HS.[3] · [4] De la o valoare de 2 1/2 as, sesterțiul ajunge la valoarea de 4 ași, când valoarea denarului ajunge la șaisprezece ași.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Sesterțul în Republica Romană[modificare | modificare sursă]

Sub Republica Romană, este vorba de o mică monedă din argint (cea mai mică din sistemul roman, cântărind puțin peste un gram, emisă în cantitate destul de rară).

Iată un tabel cu echivalențe dintre monede romane:

Echivalențe între monede romane
Denarius Quinarius Sestertius As Metal
Denarius (simbol X) 1 2 4 10 Argint
Quinarius (simbol V sau Q) 1/2 1 2 5 Argint
Sestertius (simbol IIS / HS) 1/4 1/2 1 2,5 Argint
As (simbol I) 1/10 1/5 2/5 1 Bronz

Cu o valoare de 2 1/2 as, sesterțul va urca la 4 as spre anul 145 î.Hr.[5].

Sesterțul sub Imperiu[modificare | modificare sursă]

Sesterț din oricalc emis sub de Caligula (27,92 grame), Roma, AD 37-38. Avers: C CAESAR AVG GERMANICVS PON M TR POT, cap laureat spre stânga; revers: AGRIPPINA DRVSILLA IVLIA S C, cele trei surori ale lui Caligula, cu atributele lor: Securitas, Concordia și respectiv Fortuna: cu mențiunea, în exergă, SC[6]

Începând de la Augustus (sfârșitul secolului I î.Hr.), care reorganizează întregul sistem monetar, sesterțul devine o monedă mare din „cupru galben” sau alamă cântărind 1/12 dintr-o livră romană, adică vreo 27 de grame. Acest metal, mai apreciat decât cuprul roșu, era denumit oricalc de către antici, termen căruia îi dădeau cu plăcere, prin etimologie populară, semnificația de „cupru de aur”.

Literele S C, frecvent prezente pe reversul sesterților semnifică „Senatus Consulto”, pentru a reaminti faptul că emisiunea monedelor de bronz era făcută sub controlul Senatului roman. Sesterțul a fost emis în forma tradițională până la domnia lui Gallienus (253 - 268). Sub acest împărat, dificultățile domniei au antrenat dispariția cvasi-definitivă a soiurilor mari și mijlocii din bronz, în ciuda unei timide tentative de restaurare sub Aurelian (270 - 275).

Astăzi, sesterții sunt căutați de colecționari pentru marele lor modul, scenele uneori spectaculoase pe care le reprezintă, și pentru patina de diferite culori care irizează suprafața lor metalică.

România[modificare | modificare sursă]

În anul 2006, pentru a marca împlinirea a 1900 ani de la începerea romanizării Daciei și a latinizării spațiului carpato-dunărean, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o emisiune cu tematică daco-romană, ce cuprinde patru replici după monede romane antice, emise ulterior cuceririi Daciei de către împăratul Traian.[7]

Una din cele patru monede este o replică după un sesterț din bronz emis de împăratul Traian între anii 112 și 114 d.Hr. și are următoarele caracteristici:

  • metalul este tombac cuprat;
  • forma este neregulat rotundă;
  • greutatea este de 24 grame;
  • diametrul este de 33 mm;

Tirajul a fost de 500 de exemplare.

Echivalențe între monede romane din timpul republicii[modificare | modificare sursă]

Valori în Republica Romană[8] (după 211 î.Hr.)
Denarius Sestertius Dupondius As Semis Triens Quadrans Quincunx
Denarius 1 4 5 10 20 30 40 24
Sestertius 1/4 1 1  1/4 2  1/2 5 7  1/2 10 6
Dupondius 1/5 4/5 1 2 4 6 8 4  4/5
As 1/10 2/5 1/2 1 2 3 4 2  2/5
Semis 1/20 1/5 1/4 1/2 1 1  1/2 2 1  1/5
Triens 1/30 2/15 1/6 1/3 2/3 1 1  1/3 4/5
Quadrans 1/40 1/10 1/8 1/4 1/2 3/4 1 3/5
Quincunx 1/24 1/6 5/24 5/12 5/6 1  1/4 1  2/3 1

Surse[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Dicționare[modificare | modificare sursă]

  • G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
  • Edoardo Martinori, La moneta - Vocabolario generale, Roma, Istituto italiano di numismatica, MCMXV (1915).
  • ro Dicționar arheologic (on-line)

Lucrări generaliste[modificare | modificare sursă]

  • fr Michel Christol, Daniel Nony, Rome et son empire, des origines aux invasions barbares, Hachette, collection HU, 2003, ISBN 2011455421;
  • en Akerman John Yonge, A Manual of Roman Coins, Londres 1865. Link spre lucrare (on-line)
  • fr Babelon Ernest, Moneta in Mémoire de l'Académie des Inscriptions et des Belles-Lettres, Paris 1913. Link spre lucrare (on-line)
  • fr Cohen Henry, Description Historique des monnaies frappées sous l'Empire Romain, deuxième édition, Paris, 1880-1892. Link spre lucrare (on-line)
  • en Gnecchi Francesco, Roman Coins Elementary Manual, Londres 1903. Link spre lucrare (on-line)
  • de Imhoof-Blumer Friedrich, Porträtköpfe auf Römischen Münzen der Republik und der Kaiserzeit, Leipzig 1892. Link spre lucrare (on line)
  • de Konrad Klütz, Münznamen und ihre Herkunft, Wien, moneytrend Verlag, 2004. ISBN 3-9501620-3-8
  • fr Mommsen Theodor, Histoire de la monnaie romaine, traduction par Le duc de Blacas, Tome I, II, III et IV. Tome I Tome II Tome IV
  • en W.G. Sayles, Ancient Coin Collecting III: The Roman World-Politics and Propaganda, Iola, 1997

Lucrări specializate[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ DEXonline: sesterț
  2. ^ Monedele Provincia Dacia
  3. ^ a b G. Guțu, Dicționar latin-român
  4. ^ Konrad Klütz, Münznamen und ihre Herkunft
  5. ^ Michel Christol, Daniel Nony, Rome et son empire, des origines aux invasions barbares, Hachette, collection HU, 2003, ISBN 2011455421, p 75
  6. ^ Sigla S C semnifică Senatus Consulto
  7. ^ Banca Națională a României: Emisiune numismatică - cu tematică daco-romană, ce cuprinde patru replici după monede romane antice
  8. ^ W.G. Sayles, Ancient Coin Collecting III: The Roman World-Politics and Propaganda, Iola, 1997, p. 20.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sesterţ

Articole conexe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]