Sasha Argov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sasha Argov

Sasha (Alexander} Argov (în ebraică: סאשה (אלכסנדר) ארגוב, numele la naștere Aleksandr Abramovici,5 noiembrie 1914 Moscova - 27 septembrie 1995 Tel Aviv) a fost un compozitor și textier israelian, reprezentant de seamă al genului „cântecului ebraic” modern, autor a sute de cântece de muzică ușoară, devenite parte a patrimoniului muzical al țării sale.

Anii de început[modificare | modificare sursă]

Alexander Argov s-a născut la Moscova în 1914 într-o familie evreiască. Tatăl său era medic stomatolog, iar mama- pianistă. Din copilărie a dovedit talent muzical, cântând la pian și compunând melodii de la vârsta de 4 ani.Educația muzicală a primit-o de la mama sa și în privat, deoarece din motive politice nu s-a putut înscrie la o școala de muzică.

În anul 1934 a emigrat în Palestina, aflată pe atunci sub regim mandatar britanic. În noua țară a început să compună muzica pentru spectacole școlare, iar împreună cu dramaturgul Ghideon Plotkin a scris spectacole muzicale pentru kibuțuri și moșavuri pentru diferite ocazii festive. În această primă perioadă, Argov a compus circa doua sute de cântece, din care, însă, majoritatea s-au pierdut. Începând din 1935 a găsit o slujba în care a lucrat permanent vreme de 22 ani - cea de casier la Banca industrială, apoi, între anii 1959-1980 a lucrat la libraria de cărți în limba rusă „Boleslavski”. Diminețile a lucrat pentru a se întreține, iar serile se ocupa cu compoziția.

Continuarea carierei muzicale[modificare | modificare sursă]

În anul 1948 în timpul Războiului de independență al Israelului, a fost recrutat în armată în secția de cultură și divertisment și a fost solicitat să compună pentru ansamblul muzical al Palmahului, Cizbatron. Din acea vreme a datat colaborarea de mulți ani cu poetul și textierul Haim Hefer. Din cântecele create în acei ani au devenit cunoscute „Ha'reút” („Camaraderie”), cântec care a intrat în legendă, Hashihrur (Eliberarea) și „Ha'palmahnik mehapés et hamahar” )Palmahnikul isi caută ziua de mâine). După război, Sasha Argov s-a impus treptat ca unul din cei mai talentați compozitori de muzica ușoară și de scenă. A compus pentru teatrele „Hamataté” (Mătura) și „Li La Lo”, pentru Teatrul Kameri (la spectacole precum comedia „Regina din Saba” de Sami Gronemann, „Regina Esther” de Nathan Alterman, „Dr.Dolittle”, „Prințesa Turandot” de Carlo Gozzi, Keter barosh - (Coroană pe cap) de Yaakov Shavtay, „Puricele în ureche” de Georges Feydeau, „Aventură la circ” de James Ambrose Brown etc), pentru emisiuni de teatru radiofonic, apoi pentru filme de cinema ca „Havurá shekazot” (O ceată de soi) după cartea scriitorului Putchu și „Hu halah basadot” (S-a dus pe ogor)" după romanul lui Moshe Shamir.

Marcă poştală israeliană cu portretul lui Sasha Argov

In anii 1950 și 1960 Argov a colaborat cu ansamblurile „Nahal”, „Batzal Yarok” (Ceapa verde), „Tarnegolim” (Cocoșii) și „Hahamtzitzim”, pentru care a compus cantece care au devenit clasice, pe textele celor mai buni textieri: Haim Hefer - „Shir Hashhuná” (Cântecul cartierului), „Hasimlá Hasgulá” (Rochia violetă), „Adoní hash”ofét (Domnule judecator), „Haím amru lah páam” (Ți s-a spus asta vreodată?), „Dina Barzilay”, „Hu lo yadá et shmá” (El nu i-a știut numele), „Shir ahavá hayalí” (Cântec de dragoste soldățesc), Nathan Alterman - „Elifelet”, „Shir eres” (Cântec de leagăn), Ayin Hillel - „Yossi yeled shelí mutzlah” (Yossi, formidabilul meu copil), „Káha stam” (Așa), Amos Ettinger - „Keshe'or dolék behalonéh” (Când lumina e aprinsă la fereastra ta), „Hufshá bea”dom (Vacanță în roșu), Yoram Tehar-Lev - „Shir predá lakaitz” (Cântec de adio la plecarea verii). „Et ma sheratziti” (Ceea ce am dorit), etc.

In 1961 a compus muzica pentru spectacolul „Yossi - Hizki - Yona”, iar in 1964 musicalul "Shlomo Hameleh ushlomi hasnadlar" (Regele Shlomo și Shlomi pantofarul) pe libretul lui Nathan Alterman, care și el a intrat în patrimoniul muzicii ușoare israeliene din toate timpurile. Intre nuemerele din spectacol, care au devenite slagare ale epocii, se pot menționa „Shir Hasandlar” (Cântecul pantofarului), Shir Hamerivá (Cântecul gâlcevei), Shir hapiús (Cântecul împăcării). Cu vedetele acestui muzical, Ili Gorlitzki și Yona Attari, el a colaborat și la spectacolul de revistă Shuk Hametziot (Talciocul), între altele. cu șlagărul Kontzertina veghitara (Concertina și ghitara).