Săcel, Maramureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Săcel
—  Sat  —
Săcel și împrejurimile văzute dinspre Nord-Vest. În stânga se vede vârful Pietrosul Mare, din munții Rodnei
Săcel și împrejurimile văzute dinspre Nord-Vest.
În stânga se vede vârful Pietrosul Mare, din munții Rodnei
Săcel se află în România
{{{alt}}}
Săcel
Localizarea satului pe harta României
Săcel se află în Județul Maramureș
{{{alt}}}
Săcel
Localizarea satului pe harta județului Maramureș
Coordonate: Coordonate: 47°38′12″N 24°26′6″E / 47.63667°N 24.43500°E / 47.63667; 24.4350047°38′12″N 24°26′6″E / 47.63667°N 24.43500°E / 47.63667; 24.43500

Țară  România
Județ Actual Maramures county CoA.png Maramureș
Comună Săcel

Populație (2007)[1]
 - Total 3.641 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 437290
Prefix telefonic +40 x62 [2]

Săcel (în maghiară Izaszacsal) este un sat în județul Maramureș, Transilvania, România. Este reședința comunei Săcel.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Săcel este ultima localitate de pe Valea Izei în amonte, și de aici se face trecerea spre Valea Vișeului peste pasul din Dealul Moiseiului (spre Nord-Est) și spre Transilvania (mai precis Năsăud, spre Sud) prin pasul Dealul Ștefăniței, care desparte Munții Rodnei (la Est) de Munții Țibleșului (la Vest).

Demografie[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 2002, din cei 3779 locuitori, 3765 erau români, 8 romi și 6 maghiari.

Confesional, 3697 erau ortodocși, 34 adventiști de ziua a șaptea, 23 greco-catolici, 13 baptiști și 2 penticostali.

Ceramica de Săcel[modificare | modificare sursă]

Ceramică de Săcel

Ceramica de Săcel este unul din cele mai marcante, și în același timp mai arhaice tipuri de ceramică tradițională din spațiul românesc.

Este singurul centru din țară în care vasele roșii nesmălțuite se lustruiesc cu piatra, având corespondență numai în ceramica neagră din nordul Moldovei.

Ceramica de Săcel este arsă din lutul roșu, de foarte bună calitate, scos de la o mare adâncime, din puțuri de 10-15 m adâncime.

Forma vaselor, elementele decorative și tehnicile de lucru sînt similare ceramicii dacice. Însă cuptorul în care ceramica se arde, datînd din anii 1700, se leagă de tipul cuptoarelor romane.

Ceramica de Săcel s-a produs într-o multitudine de forme: ulcioare, oale pentru lapte, ulcele pentru moși, strecurători, tigăițe cu trei picioare, oale la găluște, blide, fideauă. Acestea erau lustruite cu piatra efectul decorativ fiind dat de vărgile în zig-zag și liniile vălurite, de culoare brună obținută prin pisarea unui anume fel de piatră, și pictate cu pensula.

Săcel în Harta Iosefină a Maramureșului, 1782-1785

Acest tip de ceramică se făcea pînă pe la jumatatea secolului XX în mai multe centre de pe Valea Izei, iar Săcelul avea nu mai puțin de 9 olari. Acum mai este o singură familie care continuă această tradiție.

În anii 1970 pătrunderea produselor industriale părea să dea o lovitură finală și acestui ultim punct de rezistență. Producerea oalelor de lut fiind anevoioasă și costisitoare a fost abandonata, dar dupa câțiva ani reluată la insistențele specialiștilor etnografi, dar și stimulată de interesul în creștere al vizitatorilor pentru obiectele tradiționale.

Lutul roșu de foate bună calitate, care să asigure închiderea porilor fără smălțuire este tot mai greu de găsit și la adâncime tot mai mare. Acest lucru micșorează și mai mult producerea acestui tip de ceramică, și așa limitată de posibilitațile unui singur olar de o trece prin toate etapele.

Chiar dacă multe din vasele de Săcel produse acum ajung în posesia turiștilor sau colecționarilor, ele sint încă mult folosite de țăranii maramureșeni deoarece își păstrează calitățile care le-au facut cunoscute: robustețea și rezistența la căldură, putând fi puse direct pe plita sobei sau, cum este tigăița cu trei picioare, chiar pe jar.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” (100 ha).
  • Atelierul și cuptorul olarului Tănase Burnar (fiul renumitului mester olar Tanase Cocean), ultimul meșter care lucrează ceramica de Săcel, pe ulița Valea Bistriței.
  • Mori țărănești de apă (unele în conservare).
  • Confecționări măști populare, meșterul Vasile Șușca, peste "Puntea Miresei" mai sus de centru.
  • Sculptură în lemn, meșterul popular Grigore Țulean, pe Valea Carelor.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.insse.ro/cms/rw/resource/populatia_stab_1%20iulie2007.htm
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Biblioteca Săcel
Viaduct Săcel
Gara Săcel