Discuție:Regiunea Autonomă Maghiară

care-i treaba cu acesta regiune autonoma de tip stalinist?

Nedumerire

Din amintirile mele de școală primară (pe care am absolvit-o în 1964) parcă răzbate și denumirea de Regiunea Mureș Autonomă Maghiară. Este tot una cu Regiunea Autonomă Maghiară, sau este o etapă în care a avut altă denumire? --Miehs 6 februarie 2007 14:49 (EET)

Din 1960 până în 1968 a avut denumirea Regiunea Mureș Autonomă Maghiară. Dar este specificat în articol. --R O ^{A M A T A} ₂₀₀₇ ^mesaj 6 februarie 2007 15:19 (EET)

Acum

Dacă există mișcări care sprijin reorganizarea regiunii autonome, se poate le menționa în articolul.  Remigiu  discută  4 noiembrie 2008 22:29 (EET)

Diferențe

Regiunea Autonomă Maghiară (în maghiară Magyar Autonóm Tartomány), cunoscută și ca Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, cu reședința la Târgu Mureș, a fost o regiune care a existat în România între septembrie 1952 și februarie 1968, compusă dintr-un teritoriu locuit de o majoritate secuiască.

Informațiile din această frază sunt confuze. Nu se poate afirma că Regiunea Autonomă Maghiară este cunoscută și ca Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară pentru că sunt două entități diferite chiar dacă suprafețele lor coincid într-o oarecare măsură. Hărțile din articol vorbesc de la sine.

În al doilea rând, întâi a existat Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară (1950-1952) și apoi Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968), nu invers.

În al treilea rând, afirmația că teritoriul ar fi (fost) locuit de o majoritate secuiască nu este susținută cu nimic.

Aștept și în acest caz să văd cât durează până la realizarea corecturilor necesare.--Senator (discuție) 18 iunie 2011 00:32 (EEST)

Între 1950-52 s-a numit Regiunea Mureș, apoi RAM (din 1952-1960), apoi (din 1960-68) RM-AM. Toate acestea sunt bine scrise în articol. Nu știu să existe vreo monografie a RAM. În orice caz, prezumpția că secuii care au locuit Țara Secuilor au dat naștere la secui care locuiesc în aceleași sate mi se pare greu de răsturnat. Dacă aveți surse cu privire la transferuri majore de populație, care să justifice ideea că teritoriul respectiv nu mai este locuit de secui, vă invit să le precizați. Însă tare mă tem că activitatea dumneavoastră nu este una constructivă, ci vă complaceți în postura de Gică-contra. Dacă veți stărui în această atitudine, vă veți binemerita statutul de troll. --Mihai Andrei (discuție) 18 iunie 2011 00:41 (EEST)

Domnule, văd că pentru dvs argumentele nu contează sau dați de înțeles că nu valorează doi bani. Dumnavoastră vorbiți de o prezumție, iar eu vă cer să aduceți argument.

Odată cu aceste modificări proporția populației maghiare scade de la 77,3% la 62,2%.

Păi, dacă populația maghiară din această regiune scade de la 77,3% la 62,2%, cât era procentul populației majoritare secuiești?

Nu am date legate de vreun transfer de populație, așa cum îmi sugerați, ci mă bazez pe un document oficial: recensământul. Dumneavoastră pe ce document vă bazați? Vă invit și eu să precizați cum ați ajuns la concluzia că teritoriul este locuit de o majoritate secuiască atâta timp cât ultimul recensământ vorbește de 532 de secui? În toată țara...

Cam deranjează adevărul, nu?--Senator (discuție) 18 iunie 2011 01:29 (EEST)

Domnule Senator, vă tritit din nou la articolul troll. Concluziile se impun de la sine. --Mihai Andrei (discuție) 18 iunie 2011 12:17 (EEST)

Domnule Mihai Andrei, lipsa argumentelor și jignirea mai mult sau mai puțin voalată nu vă face mai convingător. Văd că locuiți în Bavaria. Cumva așa se rezolvă problemele pe-acolo? Sau, dacă sunteți administratorul Wikipedia vă puteți permite orice și să vă adresați în orice fel. --Senator (discuție) 18 iunie 2011 13:52 (EEST)

Stimate domn, nici nu mă deranjează adevărul și nici nu-mi permit orice. --Mihai Andrei (discuție) 18 iunie 2011 14:54 (EEST)

Atunci, bunul simț vă obligă să vă cereți scuze. Și, după aceea să corectați minciunile/contradicțiile din acest articol. Deci:

1. Afirmația că Regiunea Autonomă Maghiară ar fi fost teritoriu locuit de o majoritate secuiască nu este susținut de niciun argument. Ori sunt prezentate argumente (adică, documente din care să rezulte cât la sută din populația acelei regiuni era secuiască, cât românească șamd), ori ștergeți textul în cauză.

2. Lămuriți contradicția din text. Pe de o parte, în prima frază se precizează că RAM este compusă dintr-un teritoriu locuit de o majoritate secuiască, pe de altă parte, la capitolul Demografie scrie că Bazat pe recensământul din 1956, 77,3% din populație erau maghiari (secui). Aici intervine perfidia tipică a autorului care a trecut în paranteză secui de parcă tot ce este maghiar este secui sau invers. O altă minciună (care are legătură cu minciuna din paranteză) este vehiculată în articolul Secui unde scrie că Din anul 1977, la recensăminte, secuii figurează din nou ca naționalitate de sine stătătoare. Dacă ne uităm la sursa oficială, unde se prezintă populația după etnie la recensămintele din perioada 1930-2002, vom vedea că tabelul nu face nicio referire la secui, ci doar la maghiari. Pe toată perioada, nu doar până în 1977 așa cum minte autorul în articol. În subsolul primei pagini se face referire la o situație oarecum similară, dar nu la secui, ci la ruteni. Prima referire legată de secui este cea din nota metodologică la pagina 850 în care se menționează că, la recensământul din 2002, cei 532 secui declarați au fost incluși la maghiari. Rețineți, prima mențiune este din 2002, nu din 1956 așa cum scrie în articol. Mai mult, ca să amețească un cititor neavizat, autorul mai face o dată referire în capitolul Istoric la recensământul din 1956, pe care îl dă ca notă, dar nu este dat un link pentru ca informațiile să poată fi verificate. Chiar și așa, la această referire, se amintește de o proporție majoritară maghiară, și nu secuiască în cele două raioane amintite. Și, uite așa, minciunile vehiculate și tolerate de administrator pe Wikipedia vor fi scoase la iveală. Mai rămâne ca ele să fie înlocuite de informații reale dacă autorul sau administratorul sunt de bună credință. Dar, asta nu mai depinde de mine. --Senator (discuție) 19 iunie 2011 20:01 (EEST)

Daca cititi cititi in wikipedia germanä tratatul de pace de la Trianon, ve-ti vedea ca Ardealul inclusiv acest judet acordat Romaniei, si pus acum de unii sub semnul intrebarii, a fost o conditie pusa guvernului roman care a promis ca va respecta drepturile minoritatilor nationale. Promisiune pe care guvernul nu l-a respectat.

--77.13.215.120 (discuție) 13 septembrie 2013 08:38 (EEST)

Spicuiri dintr-o carte scrisă de autori maghiari din România

Legea V din 1950 dispunea raionarea teritorial-administrativă a Republicii Populare România. „Regiunea este unitatea administrativ-economică delimitată teritorial, pe care se sprijină direct organele centrale de Stat în înfăptuirea politicii Partidului și guvernului. Regiunea este subordonată direct organelor centrale ale Statului”. Vezi Buletinul Oficial, nr. 77 din 7 septembrie 1950. În locul județelor au fost înființate 28 de regiuni: Arad (cu capitala la Arad), Argeș (Pitești), Bacău (Bacău), Baia Mare (Baia Mare), Bârlad (Bârlad), Bihor (Oradea), Botoșani (Botoșani), București (București), Cluj (Cluj), Constanța (Constanța), Dolj (Craiova), Galați (Galați), Gorj (Târgu-Jiu), Hunedoara (Deva), Ialomița (Călărași), Iași (Iași), Mureș (Târgu-Mureș), Prahova (Ploiești), Putna (Focșani), Rodna (Bistrița), Sebeș (Caransebeș), Sibiu (Sibiu), Stalin (Orașul Stalin, pe numele vechi: Brașov), Suceava (Câmpulung-Moldovenesc), Teleorman (Roșiorii de Vede), Timișoara (Timișoara), Vâlcea (Râmnicu-Vâlcea). În 1952, numărul regiunilor a fost redus la 18. Acestea sunt Arad (capitala la Arad), Bacău (Bacău), Bârlad (Bârlad), București (București), Cluj (Cluj), Constanța (Constanța), Craiova (Craiova), Galați (Galați), Hunedoara (Deva), Iași (Iași), Oradea (Oradea), Pitești (Pitești), Ploiești (Ploiești), Stalin (Stalin), Suceava (Suceava), Timișoara (Timișoara), Regiunea Autonomă Maghiară (Târgu-Mureș). În 1956 au fost desființate regiunile Arad și Bârlad, iar în 1960, deși nu s-a schimbat numărul regiunilor, au avut loc importante reorganizări și redenumiri. De exemplu, atunci a fost înființată și Regiunea Autonomă Maghiară Mureș. În 1950 au fost au înființate 231 de raioane, numărul acestora schimbându-se la fiecare reorganizare. De pildă, în 1952, la constituirea Regiunii Autonome Maghiar, a fost creat raionul Toplița, iar în 1952, raionul Cristur. Acesta din urmă a fost desființat în 1960, împreună cu raionul Sângiorgiu de Pădure, construit în 1950.

Józef Gagyi, Construcția mecanismelor relaționale centru-periferie în România primilor ani ai epocii comuniste în

Olti Ágoston – Gidó Attila (ed.): Minoritatea maghiară în perioada comunistă, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale & Kriterion, Cluj-Napoca, p.231.

Referitor la granițele regiunii [RAM], experții [sovietici] au înaintat două variante. Conform primului plan, care poate fi numit și „minimal”, se prezintă, în fapt, proiectul pentru înființarea RAM realizat mai târziu având centrul adminstrativ la Târgu-Mureș și incluzând opt raioane (Sfântu Gheorghe, Ciuc, Odorhei, Târgu Secuiesc, Racoș, Gheorghieni, Sângiorgiu de Pădure, precum și precum și partea nord-vestică a raionului Moinești, care aparținea regiunii Bacău, aflat în Moldova și unde – după părerea sovieticilor – „majoritatea populației este de naționalitate maghiară”)....

Tabelul 1: componența etnică estimată din RAM (proiect sovietic, 1951)

Raionul	Populația totală	Proporția maghiarilor %
Ciuc	75.000	97
Odorhei	87.000	98
Sfântu Gheorghe	30.000	90
Racoș	58.000	55
Gheorghieni	66.000	76
Targu Scuiesc	69.000	93
Sângiorgiu de Pădure	61.000	89
Targu Mureș	107.000	58
Municipiul Târgu Mureș	47.000	74
Municipiul Sfântu Gheorghe	12.000	82
Populația totală RAM	612.000	79

Stefano Bottoni, Înființarea Regiunii Autonome Maghiare în anul 1952. Dictat sovietic sau strategie de consoldare? în

Olti Ágoston – Gidó Attila (ed.): Minoritatea maghiară în perioada comunistă, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale & Kriterion, Cluj-Napoca, p.266.

...

Înființarea RAM – tăinuită până în ultimul moment – a surprins și chiar a șocat opinia publică din România. În 18 iulie 1952 toată presa a publicat o pagină întreagă cu noul proiect constit, pe constituțional, pe care „l-a supus dezbaterilor” și în cadrul cărora au fost tratate în trei articole granițele și drepturile Regiunii Autonome Maghiare: - „Art. 19. Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară din Republica Populară Română este constituită pe teritoriul locuit de populația compactă de maghiari secui și dispune de conducere administrativă aleasă din rândul Regiunii Autonome...”

Ibid. p. 273

Am citit cu atenție o bună parte a acestei cărți. Toți autorii – maghiari din România – îi numesc pe secui „minoritatea secuiască de limbă maghiară” sau de-a dreptul „maghiari”. Am senzația că, în momentul de față, secuii sunt considerați mai degrabă o minoritate culturală în cadrul maghiarimii, cam în felul în care sunt catalogați și aromânii în România.

Sper ca aceste spicuiri să vă ajute să lămuriți o problemă spinoasă.

Vali (discuție)

Date suplimentare

• Umbra vechilor scaune secuiești, 29 octombrie 2013, Deutsche Welle, Adevărul