Pădurea Vlădila

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pădurea Vlădila
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Pădurea Vlădila Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Pădurea Vlădila Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Olt
 România
Cel mai apropiat orașCaracal
Coordonate44°00′29″N 24°22′21″E () / 44.00806°N 24.37250°E[1]
Suprafață407 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0183
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pădurea Vlădila este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Oltenia, pe teritoriul județului Olt[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Olt, pe teritoriul administrativ al comunei Vlădila[3] (în vestul satului omonim), în imediata apropiere de drumul național DN54, care leagă municipiul Caracal de orașul Corabia[4].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 407 hectare[6].

Situl reprezintă o zonă (râuri, lacuri, terenuri arabile cultivate, pășuni, păduri de foioase) împădurită (încadrată în bioregiune continentală) aflată în Câmpul Leu-Rotunda din Câmpia Cracalului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Romanațiului) și străbătută de râul Vlădila și afluentul său, Valea Redea.

Dumbăţ (Teucrium chamaedrys)

Pădurea Vlădila conservă un habitat natural de tip: Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.[7] și protejază exemplare de arboret de stejar din specia Quercus pubescens. Stejarul este înlocuit treptat (datorită degradării) cu arbori de salcâm (Robinia pseudoacacia), care vegetează în asociere cu arbusti din speciile: spinul-cerbului (Rhamnus cathartica)[8], corn (Cornus mas), păducel (Crataegus monogyna), măceș (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), salbă moale (Euonymus europaeus), scumpie (Cotinus) sau dârmox (Viburnum lantana).

La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă variată de plante cu specii de: cerențel (Geum urbanum), silnic (Glechoma hirsuta), colilie (Stipa danubialis), mărgelușe (Lithospermum purpurocaeruleum), pecetea lui Solomon (Polygonatum latifolium), alior (Euphorbia cyparissias), măzăriche (Vicia lutea), poala "Sfintei Mării" (Nepeta ucranica), scântietoare (Potentilla argentea), coroniște (Coronilla varia), dumbăț (Teucrium chamaedrys), frăsinel (Dictamnus albus) sau mărgică (Melica uniflora)[9].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Caracal
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul Studina, construcție 1896, monument istoric.
  • Biserica "Intrarea în biserică a Maicii Domnului" a fostei Curți Domnești din Caracal, construcție 1817, 1890, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" din Caracal, construcție 1768, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Caracal, construcție 1863, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Caracal, construcție 1800, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Treime" din Caracal, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din satul Comanca, construcție 1785-1798, monument istoric.
  • Casa memorială "Iancu Jianu" din Caracal, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
  • Aria naturală protejată Pădurea Studinița (sit Natura 2000).
  • Villa rustica de la Vlădila (1) (sec. II - III p. Chr.).
  • Situl arheologic de la Vlădila (Neolitic timpuriu, Cultura Starèevo - Criș, sec. XV - XVI).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Pădurea Vlădila (coordonate); accesat la 21 noiembrie 2013
  2. ^ Protectedplanet.net - Pădurea Vlădila Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 21 noiembrie 2013
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 21 octombrie 2013
  4. ^ Eunis.eea.europa.eu - Pădurea Vlădila (geolocalizare)[nefuncțională]; accesat la 21 noiembrie 2013
  5. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 21 noiembrie 2013
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Pădurea Vlădila - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 21 noiembrie 2013
  7. ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 21 noiembrie 2013
  8. ^ Spinul-cerbului este cunoscut în unele zone ale țării sub denumirea de verigariu
  9. ^ Sit Natura 2000 - Pădurea Vlădila (flora și fauna)[nefuncțională]; accesat la 21 noiembrie 2013
v • d • m
Situri Natura 2000 în România
SCI - Directiva Habitate
Habitat montan - Brânduşă de toamnă (Crocus banaticus) în situl Natura 2000 - Piatra Mare

Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla

SPA - Directiva Păsări.
Călifar roșu (Tadorna ferruginea)
Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești
Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pădurea_Vlădila&oldid=15851416