Cușma (sit SCI)
Cușma
| ||
 Situl Cușma la Cobilița | ||
  | ||
| Poziția |  Județul Bistrița-Năsăud  România | |
|---|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Bistrița | |
| Coordonate | 47°08′58″N 24°49′36″E / 47.14944°N 24.82667°E[1] | |
| Suprafață | 44.284 ha | |
| Bioregiune | Alpină și continentală | |
| Înființare | 2007 | |
| Cod SCI/SPA | ROSCI0051 | |
Modifică date / text  | ||
Cușma este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul României, pe teritoriul administrativ al județului Bistrița-Năsăud[2].
Localizare[modificare | modificare sursă]
Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud (la limita de graniță cu județele Suceava și Mureș), pe teritoriile administrative ale comunelor Bistrița Bârgăului, Dumitrița, Josenii Bârgăului, Cetate, Livezile, Prundu Bârgăului și Tiha Bârgăului[3]), în imediata apropiere a drumului european E576[4].
Descriere[modificare | modificare sursă]
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 44.284 hectare.
Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, stepe, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea alpină și continentală a nord-vestului Munților Călimani, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor și include ariile protejate: Cheile Bistriței Ardelene, Rezervația naturală Comarnic, Stâncile Tătarului, Munții Călimani, Tăul Zânelor, Râpa Verde, Locul fosilifer Râpa Mare, Piatra Corbului, Piatra Cușmei și Valea Repedea[6].
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
Cușma (sit SCI) prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.
Acesta dispune de 8 tipuri de habitate (Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea), Turbării cu vegetație forestieră și Tufărișuri alpine și boreale); ce adăpostesc și conservă o gamă faunistică și floristică diversă.
Floră[modificare | modificare sursă]
Flora ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbusti și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite.
Arbori și arbusti cu specii de: brad (Abies alba), larice (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra), tisă (Taxus baccata), pin de pădure (Pinus sylvestris), jneapăn (Pinus mugo), fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), arțar (Acer platanoides), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides), răchită (Salix bicolor), salcie albă (Salix eleagnos), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa), smârdar (Rhododendron kotschyi), corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus monogyna), afin (Vaccinum myrtillus L.), soc negru (Sambucus nigra), mur (Rubus fruticosus), zmeur (Rubus idaeus) sau măceș (Rosa canina).
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, dintre care unele protejate prin aceeași Directivă a CE din 21 mai 1992[7]) sau endemice pentru această zonă.
Specii din flora spontană a sitului: vulturică (Hieracium rotundatum), unghia păsării (Viola dacica), cupa-vacii (Linnaea borealis), urechea iepurelui (Bupleurum longifolium), buruiana de junghiuri (Cephalanthera longifolia), roua cerului (Drosera rotundifolia), mlăștiniță (Epipactis helleborine), ghințură punctată (Gentiana punctata), crețușcă (Filipendula ulmaria), fratele-priboiului (Geranium sylvaticum), bulbuc de munte (Trollius europaeus), lalea pestriță (Fritillaria meleagris), mălaiul cucului (Luzula pallescens), mierluță (Minuartia verna), poroinic (Orchis ustulata), darie (Pedicularis exaltata), cărbuni (Phyteuma vagneri), stupiniță (Platanthera bifolia), morcoveancă (Pleurospermum austriacum), gălbenușă (Potentilla tabernaemontani), piciorul-cocoșului (Ranunculus carpaticus), scorzonera (Scorzonera purpurea), cruciuliță (Senecio aquaticus ssp. barbareifolius), spălăcioasă (Senecio fluviatilis), degetăruț (Soldanella montana), cimbrișor (cu specii de Thymus comosus și Thymus glabrescens), orhidee sălbatică (Traunsteinera globosa), dioc (Centaurea phrygia), garoafă de munte (Dianthus tenuifolius) sau crucea voinicului (Hepatica transsilvanica)[8].
Faună[modificare | modificare sursă]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7] sau aflate pe lista roșie a IUCN.
Mamifere cu specii de: urs brun (Ursus arctos)[9], lup cenușiu (Canis lupus)[10], râs eurasiatic (Lynx lynx)[11], cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), pisică sălbatică (Felis silvestris), jder (Martes martes), nevăstuică (Mustela nivalis), viezure (Meles meles), hermelină (Mustelea erminea), veveriță (Sciurus carolinensis);
Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), șopârla de munte (Lacerta vivipara), năpârcă (Natrix natrix), vipră (Vipera berus), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[12], tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[13], salamandra carpatică (Triturus montandoni)[14], brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina);
Pești: mreană vânătă (Barbus meridionalis), zglăvoacă (Cotus gobio), porcușorul de vad (Gobio uranoscopus);
Nevertebrate: patru specii de fluturi: Leptidea morsei, Hypodryas maturna, Callimorpha quadripunctaria (fluturele-tigru), Lycaena dispar (fluturașul-purpuriu); precum și un ortopter din specia Pholidoptera transsylvanica (cosașul transilvan)[15][16].
Căi de acces[modificare | modificare sursă]
- Drumul național DN17, pe ruta: Bistrița - Livezile - Rusu Bârgăului - Josenii Bârgăului - Prundu Bârgăului.
Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]
În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Biserica de lemn "Sf. Prooroc Ilie" din Petriș, construcție 1749, monument istoric (cod LMI BN-II-m-A-01683).
- Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Dumbrava, construcție 1645, monument istoric (cod LMI BN-II-m-B-01651).
- Biserica evanghelică (azi biserica ortodoxă "Sf. Apostoli Petru și Pavel") din Dumitrița, construcție secolul al XV-lea, monument istoric (cod LMI BN-II-m-A-01654).
- Biserica evanghelică din Livezile, construcție secolul al XVI-lea, monument istoric (cod LMI BN-II-m-A-01668).
- Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului" din Mijlocenii Bârgăului, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric (cod LMI BN-II-m-B-01677).
- Biserica evanghelică (azi biserica ortodoxă "Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir") din Petriș, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric (cod LMI BN-II-a-A-01684).
- Situl arheologic "Groapa Ghinzii" de la Dorolea (așezări atribuite perioadelor: Latène, Hallstatt).
- Castrul roman de la Livezile (castru cu val de pământ - sec. II - III p. Chr. și așezări din perioada: Epoca bronzului, Cultura Wietenberg).
- Rezervația naturală Piatra Fântânele, arie protejată de tip botanic (5 ha).
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Reportaje
- Zeci de specii din flora și fauna sitului natural Cușma intră sub auspiciile proiectului european de conservare a biodiversității Arhivat în , la Wayback Machine., newsbn.ro, (Autor: Lucian Moldovan, 1 februarie 2014).
- Îmbunătățirea stării de conservare a biodiversitații în situl de importanță comunitarî Cușma, bistritanews.ro, 12 februarie 2014
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Cușma (coordonate); accesat la 12 februarie 2014
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Cușma (geolocalizare) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 12 februarie 2014
- ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 12 februarie 2014
- ^ Protectedplanet.net - Cușma Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 12 februarie 2014
- ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008 Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 12 februarie 2014
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Cușma - Sit Natura 2000 Arhivat în , la Wayback Machine., 12 februarie 2014
- ^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 12 februarie 2014
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Cușma - Sit de importanță comunitară (floră) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 12 februarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 12 februarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 12 februarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 12 februarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 12 februarie 2014
- ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 12 februarie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus montandoni; accesat la 12 februarie 2014
- ^ Catalogueoflife.org - Cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 12 februarie 2014
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Cușma - Fișa sitului Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 12 februarie 2014
Vezi și[modificare | modificare sursă]
.jpg)
