Deniz Tepe (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Deniz Tepe
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Deniz Tepe Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Deniz Tepe Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Tulcea
 România
Cel mai apropiat orașBabadag
Coordonate45°00′11″N 28°41′20″E () / 45.00306°N 28.68889°E[1]
Suprafață414 ha
BioregiuneStepică
Înființare2007

Deniz Tepe este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul României (Dobrogea), pe teritoriul administrativ al județului Tulcea.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea central-estică a județului Tulcea și cea sudică a satului Lăstuni, aproape de drumul național DN22 care leagă orașul Babadag de municipiul Tulcea[2].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[3] și se întinde pe o suprafață de 414 hectare[4].

Popândău (Spermophilus citellus)

Aria protejată reprezintă o suprafață (bioregiune geografică stepică - pajiști naturale, stepe, tufărișuri, terenuri arabile cultivate) ce adăpostește faună și floră și conservă tufărișuri de foioase și stepe ponto-sarmatice, habitate naturale care au stat la baza desemnării sitului[5].

Printre speciile faunistice semnalate în arealul sitului se află o reptilă cunoscută sub denumirea populară de balaur mare (Elaphe sauromates) și popândăul (Spermophilus citellus), o rozătoare din familia Xerinae[6].

La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice cu exemplare de clopoțel dobrogean (Campanula romanica, specie endemică pentru zona sud-estică a țării), sâmbovină (Celtis glabrata) sau rogozuri cu specii de păiuș (Festuca callieri)[7].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]