Casa memorială „Simeon Florea Marian” din Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Casa memorială „Simion Florea Marian” din Suceava

Casa memorială „Simeon Florea Marian” este o clădire construită la începutul secolului al XIX-lea în municipiul Suceava, în care a locuit folcloristul Simeon Florea Marian (1847-1907). Această clădire este transformată astăzi în muzeu memorial. Ea se află situată pe Aleea Simion Florea Marian nr. 4, în centrul orașului.

Casa folcloristului Simion Florea Marian a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-IV-m-B-05696.[1]

Cuprins

Istoric [modificare]

Această clădire a fost construită în secolul al XVIII-lea și a aparținut inițial moșierilor din familia Kapri. În anul 1828 ea aparținea baronului Ariton Kapri. În anul 1884, preotul Simeon Florea Marian (1847-1907) a cumpărat casa și terenul aferent de la Johann Kapri, cu banii proveniți din premiul acordat, în anul 1883, de Academia Română, pentru lucrarea „Ornitologia Poporană Română”.[2] Folcloristul român a locuit aici până în 1907, când a murit. În această perioadă, a lucrat ca profesor de religie la Gimnaziul greco-ortodox din Suceava (1893-1907), protopresviter (1903), fiind ales ca membru activ al Academiei Române (1881).

În anul 1932, la împlinirea a 25 de ani de la moartea lui Simeon Florea Marian, pe zidul casei a fost amplasată o placă memorială de marmură neagră cu următorul text: „În această casă «câștigată cu condeiul» a trăit și a lucrat Academicianul Simeon Florea Marian (1847-1907) care a cules și studiat roadele înțelepciunii și simțirii poporului român”.[3]

În anul 1935 în parcul din fața casei memoriale, a fost amplasat un bust de bronz al lui Simion Florea Marian, realizat de sculptorul Gheorghe Bilan.[4] În prezent, acest parc se numește Parcul Simeon Florea Marian.

Clădirea este compusă din șase camere. Ea a fost donată statului de către fiica folcloristului, Maria Cărăușu (1896-1979), și soțul ei, prof. ing. Mihai Cărăușu (1896-1979). Cei doi au donat totodată un fond memorial și documentar format din mobilier de epocă, fotografii și tablouri, cărți și periodice, obiecte personale, manuscrise, documente familiale, personale, culturale, istorice, partituri muzicale, hărți.[5]

La 24 iunie 1974, în clădirea monument istoric din secolul al XVIII-lea, a fost deschisă Casa memorială și fondul documentar Simion Florea Marian. În prezent, casa memorială adăpostește un fond documentar impresionant care cuprinde peste 10.000 de volume, peste 450 colecții de reviste și ziare, dintre care 150 sunt numai din Bucovina, manuscrise, corespondență de la personalități marcante ale culturii românești și străine, documente culturale, istorice și numeroase fotografii-document. Aici se află ediții princeps ale majorității scrierilor sale, scrisori ale multor personalități culturale ale epocii (Vasile Alecsandri, B.P. Hasdeu, Petre Dulfu, Titu Maiorescu, Ion Pop-Reteganul, Artur Gorovei, Aron Densușianu etc.), manuscrise etc.

În anul 2006, muzeografa Aura Doina Brădățeanu atrăgea atenția asupra stării avansate de degradare a clădirii. Din cauza lipsei încălzirii, s-au deteriorat unele manuscrise, fotografii și hărți.[6]

Imagini [modificare]

Vezi și [modificare]

Note [modificare]

  1. ^ Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004 - aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.
  2. ^ Complexul Muzeal Bucovina - Casa memorială Simion Florea Marian
  3. ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 91
  4. ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 84
  5. ^ E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 104-105
  6. ^ Irina Bucșinescu - „Casa Memorială «Simion Florea Marian» este în pericol”, în „Evenimentul”, 13 mai 2006.

Bibliografie [modificare]

  • E.I. Emandi, V. Cucu, M. Ceaușu - „Ghid de oraș. Suceava” (Ed. Sport Turism, București, 1989), p. 104-105

Legături externe [modificare]