Punct triplu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Punctul triplu este ansamblul format din temperatura şi presiunea la care trei din fazele materiei ale unei anumite substanţe (fazele solidă, lichidă şi gazoasă) pot coexista liber şi simultan, aflate la echilibru termodinamic. Cel mai cunoscut punct triplu, este cel al apei, care are valoarea cunoscută de 0 grade Celsius, sau 273,16 Kelvin, la presiunea normală de 1 atmosferă (101.325 Nm - 2 ).


[modifică] Tabel de puncte triple

Tabelul de mai jos conţine punctele triple ale unora dintre cele mai cunoscute substanţe. Cu excepţiile de rigoare marcate, datele provin din baza de date a National Bureau of Standards al Statelor Unite ale Americii (acum cunoscut ca NIST). [1]

Substanţă T (K) P (kPa*)
Acetilenă 192.4 120
Amoniac 195.40 6.076
Argon 83.81 68.9
Butan[2] 134.6 7 × 10−4
Carbon (grafit) 3.900 10.100
Dioxid de carbon 216.55 517
Monoxid de carbon 68.10 15.37
Cloroform[3] 175.43 0.870
Deuteriu 18.63 17.1
Etan 89.89 8 × 10−4
Etanol[4] 150 4.3 × 10−7
Etilenă 104.0 0.12
Formic (acid)[5] 281.40 2.2
Helium-4 (lambda point) 2.19 5.1
Hexafluoroetan[6] 173.08 26.60
Hidrogen 13.84 7.04
Acid clorhidric 158.96 13.9
Iod[7] 386.65 12.07
Isobutane[8] 113.55 1.9481 × 10−5
Mercur 234.2 1.65 × 10−7
Metan 90.68 11.7
Neon 24.57 43.2
Monoxid de azot 109.50 21.92
Azot 63.18 12.6
Protoxid de azot 182.34 87.85
Oxigen 54.36 0.152
Paladiu 1825 3.5 × 10−3
Platină 2045 2.0 × 10−4
Dioxid de sulf 197.69 1.67
Titan 1941 5.3 × 10−3
Hexafluorură de uraniu 337.17 151.7
Apă 273.16 0.6117
Xenon 161.3 81.5
Zinc 692.65 0.065

* Nota : pentru comparatie, presiunea atmosferica normala este : 101.5kPa

[modifică] Referinţe

  1. ^ Yunus A. Cengel, Robert H. Turner. Fundamentals of thermal-fluid sciences. McGraw-Hill, 2004, p. 78. ISBN 0-07-297675-6
  2. ^ See Butane (data page)
  3. ^ See Chloroform (data page)
  4. ^ See Ethanol (data page)
  5. ^ See Formic acid (data page)
  6. ^ See Hexafluoroethane (data page)
  7. ^ Walas, S.M., Chemical Process Equipment - Selection and Design. Elsevier, 1990, p. 639.
  8. ^ See Isobutane (data page)

[modifică] Vedeţi şi