Johann Bernoulli

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Johann Bernoulli

Johann Bernoulli (n. 27 iulie 1667 – d. 1 ianuarie 1748), cunoscut și ca Jean ori John, a fost unul din proeminenții matematicieni elvețieni din familia Bernoulli. A fost fratele mai mic al lui Jakob Bernoulli și tatăl lui Daniel Bernoulli, Johann II Bernoulli și Nicolaus II Bernoulli.

Este cunoscut pentru contribuțiile sale la dezvoltarea calculului infinitezimal.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A fost membru de onoare al Academiei de Științe din Sankt Petersburg, profesor la Universitatea din Groningen, apoi în 1705 a succedat pe fratele său, Jakob Bernoulli, la Universitatea din Basel, unde a avut ca studenți pe Leonhard Euler și Alexis-Claude Clairaut.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

Johann Bernoulli a fost preocupat în special de teoria ecuațiilor diferențiale (care ulterior vor fi numite de tip Bernoulli), a contribuit la răspândirea calculului diferențial și integral și a introdus metoda de integrare a fracțiilor raționale.

A inițiat cercetări care au condus la apariția calculului variațional. A dat o largă utilizare factorului integrant, s-a ocupat de funcțiile exponențiale simple și iterante.

În mecanică și fizică, a formulat corect principiul deplasărilor virtuale, a susținut principiul conservării forțelor vii. În astronomie a elaborat o teorie despre maree.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Lectiones mathematicae de methodo integralium alisque (1742)
  • Lectiones de calculo differentialium (1691 - 1692)
  • Opera omnia (Lausanne, 1742), în patru volume.

Legături externe[modificare | modificare sursă]