Heruvim

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Heruvim este o clasă specială a făpturilor cereşti, care sunt legate de pristolul Domnului, au aripi, spre deosebire de îngeri, care nu le au.

Cuvântul heruvim este în limba ebraică la plural (cu terminaţia -im). La singular ar fi heruv, dar în limba română cultică, prin tradiţie, cuvântul heruvim este folosit la singular, cu pluralul heruvimi.[1]

Domnul i-a arătat prorocului Ezechiel o vedenie a celor patru heruvimi. Fiecare din creaturile (heruvimii), pe care Ezechiel le-a văzut (Ezechiel 1:10) aveau chip de leu, viţel, om şi vultur, reprezentând, simbolic, cele patru Evanghelii:

• Marcu vorbeşte despre Împăratul Hristos, care posedă măreţia de rege a leului.
• Luca îl redă pe Iisus, slujitorul lui Dumnezeu care posedă puterea şi slujirea răbdătoare a viţelului.
• Matei îl prezintă pe omul Iisus Hristos, care are toate acele calităţi, pe care Dumnezeu le-a dat omenirii fără de păcate.
• Ioan îl prezintă pe Domnul Iisus Hristos, care posedă glorie înaltă şi o stăpânire de vultur? [2]

Heruvimii sunt cei care fac ordine în mişcarea începută şi neîncepută a universului şi lumii materiale. Ei poartă bucuria şi răspândesc iubirea Fiinţei Atotputernice, apărând în ochii muritorilor hărăziţi pentru a-i vedea sub forma unor copii cu aripi. În ciuda drăgălăşeniei lor, heruvimilor le-a fost acordată puterea înţelepciunii lui Dumnezeu şi cea de a păzi Cunoaşterea Supremă.

Heruvimii sunt a doua ceata - dupa Serafimi - din prima ierarhie cereasca. Inseamna "intelegere, revarsare de intelepciune". [3]