Ghilgameş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Mesopotamia Antică |
|---|
 |
| Eufrat – Tigru |
| Asiriologie |
| Oraşe / Imperii |
| Sumer: Uruk – Ur – Eridu |
| Kiş – Lagaş – Nippur |
| Imperiul Akkadian: Akkad |
| Babilon – Isin – Susa |
| Asiria: Assur – Ninive |
| Dur-Şarrukin – Nimrud |
| Imperiul Babilonian – Caldeea |
| Elam – Amoriţi |
| Hurieni – Mitanni |
| Kasiţi – Urartu |
| Cronologie |
| Regi ai Sumerului |
| Regi ai Asiriei |
| Regi ai Babilonului |
| Limbă |
| Scriere cuneiformă |
| Sumeriană – Akkadiană |
| Elamită – Hurriană |
| Mitologie |
| Enûma Eliş |
| Ghilgameş – Marduk |
Ghilgameş (Ghilgamesh) reprezintă un erou mitic şi semizeu (mai exact: doua treimi zeu si o treime om), comun principalelor mitologii din Mesopotamia, personajul central al unei capodopere de poezie mitografică, apărute în Sumer, reluate în Akkad, în Babilon, în Asiria ş.a., sub numele conventional modern de Epopeea lui Ghilgameş (în versiunea akkadiană a magului Sinlikiunninni are titlul Despre cel care a văzut totul; mai completă însă versiunea asiriană, în 12 tăbliţe sau cânturi, păstrată în Biblioteca lui Assurbanipal).
După mitul originar, Ghilgameş a fost al 5-lea rege din prima dinastie postdiluviană şi a domnit în oraşul Uruk, 127 ani. (Cifra fabuloasă nu e un element singular de longevitate mitică: în Biblie, patriarhii de pană la Noe trăiesc multisecular, dinastiilor arhaice chineze li se atribuie împăraţi cu domnii de peste un veac, iar în traditia babiloniană, Emmenduranki, al 7-lea din cei zece regi de dinainte de potop, a domnit, după o versiune, 2100 ani, după alta, 72 000 ani, istoricul Berosos, corectând la 64 000 ani).
După unii istorici (René Labat), s-ar deduce din anume inscripţii (de fapt incerte) că Ghilgameş ar fi fost un personaj real, domnind în Uruk prin sec. 28 î.e.n.; dar după varianta akkadiană, Ghilgameş e o creaţie a zeiţei Aruru.
Ceea ce este fundamental în mitul lui Ghilgameş se poate numi drama existenţială a omului, lupta lui cu forţele oculte şi perspectiva înfrângerii lor, raportul cu femeia şi raportul de prietenie între oameni, teama de moarte şi setea de nemurire; paralel, mitul rezumă alegoric istoria devenirii şi destinul oamenilor ca societate: vânătoarea, păstoritul, civilizaţia urbană, constituirea statului arhaic, catastrofele cosmice, marile întrebări ale gândirii.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Bibliografie
"Mitologie Generală", Victor Kernbach-1989, pag.203
