Dubasă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
O dubasă din Asia la Muzeul de Istorie Naturală din Chicago.
Călătoria Sf. Brendan din Clonfert ilustrată într-un manuscris german din secolul al XV-lea.
O dubasă din Tibet, 2006.

Dubasa este o ambarcațiune de formă rotundă sau ovală, mai rar pătrată, realizată din nuiele, piele sau pânză groasă, unse cu grăsime sau smoală, concepută pentru a traversa râuri sau fluvii învolburate cu încărcături importante, învârtindu-se, dar fără să se răstoarne. Era mânuită cu mai multe vâsle de către breasla „dubăsarilor” care și realiza și întreținea acest tip de ambarcațiuni.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Dubasele își trag numele din limba mongolă (tumbaz însemnând „coș mare”) și au apărut pe meleagurile europene odată cu Hoarda de Aur, dar este foarte probabil că erau întrebuințate mai dinainte de Sciți, Huni, Avari, Hazari, Maghiari, Pecenegi sau Cumani pentru a traversa apele curgătoare ce le stăteau în cale în drumul lor din răsărit spre apus, cu atât mai lesne cu cât erau ușor de transportat. Dar și mai înainte, încă din antichitate, sunt menționate și reprezentate grafic de exemplu în Mesopotamia, sub numele de „guffa”.[1].

Scriitorii antici precum Timeu din Taormina descriu dubasa ca fiind realizată din piele de taur sau de cal, existând în toate „țările barbare” pentru transportul fluvial și pentru pescuit, lucru confirmat de Iulius Caesar în lucrarea sa „De bello gallico”.

O legendă irlandeză afirmă că un călugăr, Brendan din Clonfert, a traversat oceanul Atlantic într-o dubasă în anii 515-524, ajungând în insulele Feroe și în Islanda.

Dubasa exista deasemenea la populațiile băștinașe din America de Nord, coloniștii europeni numind-o „bullboat” (luntre de piele de taur), precum și în insulele britanice sub denumirea de „coracle”, în Irak unde se numește „gufa”, în India unde se numește „parisal”, în Vietnam unde se numește „thung-ciai”, în Mongolia și în Tibet unde este numită „ko-oas” și „kudru”. Există deasemenea variante moderne, pliante, concepute de inventatorul francez Marcel Bardiaux și folosite de forțele armate.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Epopeea lui Ghilgameș, liniile 57 - 58 și tableta acadiană XI citate în "Mitologie Generală", de Victor Kernbach, 1989, pag. 203.

Legătură externă[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Lexicon maritim englez-român, București: Editura Științifică, 1971

Vezi și[modificare | modificare sursă]