Căpcăun
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Căpcăunul este, în mitologia românească, un personaj supranatural, care apărea uneori cu două capete, alteori cu cap de câine și trup de om. Se spune că aceste ființe se pot transforma în mai multe animale (din urs în cerb ș.a.m.d.).
Potrivit unor lingviști, căpcăun (cu varianta populară căpcân) ar avea la bază construcția „cap” + „câine” (v. și neogreacă ϰυνοϰέφαλος „cap de câine”).
Căpcăun are însă și sensul de „căpetenie tătară” sau „turcă”, precum și sensul „păgân”[1]. Unii lingviști consideră termenul a fi ecoul turcicului kapkan (kaphan, kapgan), care la unele popoare turcice din epoca migrațiilor (de exemplu la avari, protobulgari - kavhan - și pecenegi)[2][3] era un rang nobiliar sau administrativ înalt.[4]
Referințe [modificare]
- ^ DER (Dicționarul Etimologic Român), definiția nr. 2
- ^ B. Бешевлиев, Първобългарите. История, бит и култура. Пловдив, 2008, ISBN 978-954-91983-2-4 (Veselin Beșevliev, Părvobălgarite. Istoriia, bit i kultura, Plovdiv, 2008)
- ^ Gyula Moravcsik, Byzantinoturcica II. Sprachreste der Türkvölker in den byzantinischen Quellen. Leiden, 1983, ISBN 9789004071322 (Byzantinoturcica II. Resturi lingvistice ale popoarele turcice în izvoarele bizantine), p. 156
- ^ vezi Scriban: „căpetenie a avarilor”; în DER (Dicționarul Etimologic Român)
|
|||||||||||||||||||