Ursitoare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru fiicele lui Zeus din mitologia greacă vedeți Moirae.

Ursitoarea este o ființă imaginară din mitologia românească, despre care se crede că are darul de a hotărî soarta omului de la naștere.

Mitul ursitoarelor a fost preluate din mitologia greacă unde erau denumite Moirae.

Prin tradiție, ursitoarele sunt trei femei considerate a fi înlocuitoarele mamei. Sunt spirite care pot fi auzite câteodată, dar nu văzute.

În a treia noapte de viață a copilului nou-născut, nașa invită ursitoarele și face o masă cu prăjituri, bomboane, vin, apă, flori și tot ceea ce crede că le-ar putea plăcea acestora. Ele apar noaptea, la poarta casei în care dorm mama și cu fiul, și prezic destinul copilului. În următoarea dimineață, nașa întreabă mama despre visul său și îi zice dacă au venit ursitoarele, și ceea ce au prezis. În zilele noastre, aceasta se întâmplă într-un spital, pentru că pruncii nu mai sunt născuți acasă. De aceea, nașa pune ofrandele la fereastra spitalului.

După unele credințe, Ursitoarele se numesc:

Ursitoarea - cea mai mare dintre ele, este cea care ține fusul și furca,
Soarta - este cea care-i prezice destinul pruncului, și
Moartea, este cea care-i curmă firul vieții.

Uneori se spune că acest fir le este dat Ursitoarelor de către Dumnezeu, iar acestea trebuie să îl pună pe pământ, așezând pe el toate întâmplările pe care le va avea omul de-a lungul vieții, de la care acesta nu se va putea abătea cu nici un chip.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]