Bragă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Braga (boza în limbile slave şi limba turcă) este o băutură răcoritoare, cu gust dulce-acrişor, care se obţine prin fierberea cu apă a meiului măcinat. Este o băutură etnică a turcilor nomazi din Asia Centrală consemnată ca atare cel puţin începând din sec. al X-lea al erei noastre care mai apoi a ajuns în Anatolia, iar de acolo s-a raspândit, mai apoi în Balcani.
[modifică] Proprietăţi
Braga este tulbure, mucilaginoasă, cu substanţe coloidale în suspensie, datorită conţinutului mare de extract cu substanţe hrănitoare, cu cantităţi foarte mici de alcool şi de produse de fermentaţie acidă. Dacă este preparată corect, în condiţii bune şi depozitată corespunzător, braga poate fi considerata ca o băutură igienică.
Braga este o băutură fermentescibilă şi nu fermentată. Fermentaţia începe printr-o slabă fermentaţie alcoolică care, în scurt timp, este înlocuită prin fermentaţie acidă de tipul lactat, acetic, butiric, etc.
Braga este un mediu complex, propriu pentru dezvoltarea diferitelor microorganisme. Cea mai mare parte dintre microorganisme o reprezintă cele din tipul Bacillum Coli şi Sacharomyces, care imprimă o aromă particulară pronunţată. Se mai găsesc cocci, bacili, mucegaiuri de tipul Mucor. Uneori, în bragă se mai adaugă zaharină şi acid salicilic, pentru îndulcire şi asigurarea conservabilităţii.
[modifică] Alte reţete de preparare
- În Moldova, Braga se face din 2 kg de tărâţe de grâu, care se amestecă cu 1 kg de mălai până se obţine un aluat. Toate acestea se amestecă pe lopata de la cuptor şi apoi se aruncă în foc. După ce se coace tare, se scoate din cuptor şi se pune la dospit în butoi de lemn. Se frămână, se pune apă, drojdie şi se lasă aşa timp de 4-5 zile. După ce se scoate din butoi, trebuie strecurată, să nu aibă crupe, şi se pune într-o cană de lut sau de sticlă în care se adaugă zahăr.
Există şi altă reţetă de bragă.
Preparare: Cerealele se pun într-un vas cu puţină apă. Vasul se acoperă cu un şervet şi se ţine la loc călduţ pentru a grăbi încolţirea. Se scurge bine apa, iar seminţele se pun să se usuce pe tăvi de plastic sau emailate. După uscare, se macină prin maşina de tocat carne, maşina de nuci sau râşniţa de cafea. Ceea ce se obţine este malţul. Malţul se amestecă bine cu mălaiul şi se pune într-o oală cu apă care fierbe (nu trebuie să fie o cantitate prea mare de apă, în aşa fel încît să se obţină o pastă consistentă), amestecînd continuu pentru o bună uniformizare. Din această pastă se fac turte cu diametrul de 10-15 cm care se pun pe o tavă la cuptor, la foc iute, pînă se rumenesc, apoi se scot şi se lasă să se răcească. Se rup bucăţele mici şi se aşează într-un vas (de preferat din lemn, cu cana de scurgere) cu o capacitate de 10-12 litri. Peste turte se toarnă o cantitate de 6 litri apă fiartă. Se lasă 2-3 zile la fermentat, după care braga e gata. Aceleaşi turte se mai pot folosi o dată, punîndu-se însă apă mai puţină, cam 4-4,5 litri. E bine ca la gura de scurgere a vasului să se pună crenguţe, ca să nu se înfunde ieşirea. Datorită simplităţii preparării, în limba română a intrat expresia "ieftin ca braga".
[modifică] Link extern
- Din istoria brăgii (în lb. engleză)
