Băutură răcoritoare
Termenul de băutură răcoritoare (popular „suc”) se referă în special la băuturile carbogazoase sau necarbogazoase obținute din concentrați, deși în sens larg desemnează orice băutură care nu conține alcool (deși există și câteva excepții, cum ar fi ceaiul, ciocolata caldă, laptele (bătut sau nu), sana, cocktailul etc.). Cele mai populare sortimente de băuturi răcoritoare sunt cola, apa minerală, limonada sau oranjada.
Cuprins |
[modificare] Băuturile carbogazoase
[modificare] Băuturile necarbogazoase
[modificare] Sortimente românești
[modificare] Înainte de 1989
În timpul regimului comunist, în România au luat ființă centre de producție a băuturilor răcoritoare, care au scos o serie diversificată de produse:
- Brifcor (gust de portocale)
- CiCo (gust de portocale)
- Quick Cola (gust de cola)
- Deit (gust de fructe, în genul MD de astăzi)
- Bem-Bem (gust de portocale)
- Zmeurata (gust de zmeură)
- Lămâița (gust de lămâie)
- Hebe (gust de lămâie)
- Aurora (gust de lămâie)
Un caz aparte îl reprezintă băutura Pepsi-Cola, scoasă la fabrica «Munca» din Ovidiu, Constanța sub licență Pepsico, din anii '60. Sloganul mărcii era «avânt și energie».
-
Reclamă la CiCo
[modificare] După 1989
O vreme au mai rezistat vechile mărci, dar, din cauza privatizărilor, unele dintre ele au dispărut precum Deit sau Aurora, altele au reușit să supravețiuiască, cuma ar fi Pepsi Cola, Brifcor, Quick-Cola. De asemenea, au apărut o serie de firme care produc sucuri românești (Ala-Bala, Frutti-Fresh, Val etc.)
