Autostrada A1 (Croația)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru drumuri cu același nume din alte țări vedeți Autostrada A1.

Coordonate: 45°44′48″N 15°52′56″E / 45.74668°N 15.88233°E / 45.74668; 15.88233

Autostrada A1 (Croația)
Dalmatina

Autostrada A1 shield

Autostrada A1
Dalmatina
Croatia Autocesta A1.svg
Map key – green existentă Map key – red în construcție Map key – violet planificată
Map key – blue alte autostrăzi
Localizare
Țară  Croația
Lungime totală 465.5 km
Cantoane traversate Orașul Zagreb, Zagreb, Karlovac, Lika-Senj, Zadar, Šibenik-Knin, Split-Dalmația, Dubrovnik-Neretva
Orașe Zagreb, Karlovac, Zadar, Šibenik, Split, Ploče, Dubrovnik

Autostrada A1 (în croată Autocesta A1) este cea mai lungă autostradă din Croația, având 465,5 km. Ea leagă Zagreb, capitala țării, cu Split, al doilea oraș din țară, centrul istoric al regiunii Dalmația, și reprezintă un coridor major de transport pe direcția nord-sud la nivel național, și o parte semnificativă din autostrada Adriatică-Ionică (en).[1] În afară de Zagreb și Split, autostrada A1 trece pe lângă mai multe orașe croate, oferind acces în mai multe parcuri naționale și naturale, situri din patrimoniul mondial UNESCO și numeroase stațiuni, în special de-a lungul coastei Mării Adriatice.[2][3] Autostrada este în curs de extindere spre sud de la Split către portul Ploče (en) și orașul Dubrovnik.[4] Importanța națională a acestei autostrăzi este reflectată de impactul pozitiv pe care l-a avut asupra orașelor pe care le leagă și prin cel avut asupra turismului croat (en),[5] dar importanța sa reală ca rută de tranzit urmează să crească după realizarea autostrăzii Adriatică-Ionică pe secțiunile care acum sunt deservite doar de Șoseaua Adriatică (en) și de alte șosele cu două benzi de circulație din Slovenia și Albania, care se leagă de autostradă.[6]

Variable traffic signs placed on a gantry indicating speed limit for each traffic lane and slippery road surface warning.
Autostrada A1 lângă Trogir, cu semne de circulație variabile

Autostrada este formată pe fiecare sens din câte două benzi de circulație și câte o bandă de urgență, sensurile fiind separate de un spațiu despărțitor central. Toate intersecțiile autostrăzii A1 sunt denivelate. Cum ruta traversează o zonă montană și de coastă foarte accidentată, traseul terminat în august 2011 are 361 de poduri, viaducte, tuneluri și alte structuri similare, inclusiv cele mai lungi două tuneluri din Croația și două poduri de peste 200 m. Există 33 de ieșiri și 26 de spații de servicii de-a lungul drumului.[7] Cum autostrada este una cu plată, pe baza unui sistem de tichete și a clasificării vehiculelor în Croația, la fiecare ieșire există un spațiu pentru plată.[8]

Se făceau planuri pentru o autostradă între Zagreb și Split încă de la începutul anilor 1970, și a fost demarat un credit public pentru a strânge bani pentru construcție. Din cauza frământărilor din Croația (en) și Iugoslavia, însă, construcția ei a fost etichetată drept „proiect naționalist” și a fost anulată în 1971 de guvernul federal iugoslav.[9] După declarația de independență a Croației din 1991 și după Războiul Croat de Independență, s-au reluat eforturile de a construi autostrada în anul 2000.[10] Segmentul Zagreb–Split a fost terminat în 2005,[11] în timp ce primele secțiuni dintre Split și Dubrovnik s-au deschis în 2007 și 2008.[12][13] Costurile de construcție s-au ridicat până înprezent la 3 miliarde de euro.[14] Cifra include fondurile aprobate pentru construcția ce urma să fie terminată în 2013.[15] Pe de altă parte, suma nu include costurile de construcție legate de segmentul Lučko–Bosiljevo 2 întrucât acea secțiune a fost finanțată ca parte a proiectului autostrăzii Rijeka–Zagreb prin Autocesta Rijeka–Zagreb (en), operatorul actual al acelui sector.[16] Restul autostrăzii A1, adică secțiunile de la sud de ieșirea Bosiljevo 2 sunt operate de compania Hrvatske autoceste (en).[17][18]

Descrierea rutei[modificare | modificare sursă]

An exit leading to the A6 motorway, as seen from the A1.
Nodul Bosiljevo 2, de unde se ramifică A6

Autostrada A1 (în croată Autocesta A1) este o autostradă majoră pe direcția nord-sud și leagă capitala țării, Zagreb, cu regiunea istorică Dalmația, unde urmează o rută paralelă cu coasta Mării Adriatice. Ca parte a rețelei rutiere croate, este integrată în două drumuri europene majore: E65 PragaBratislava–Zagreb–RijekaSplitDubrovnik și E71 Budapesta–Zagreb–KarlovacBihaćKnin–Split.[19][20] Autostrada este una de mare importanță pentru Croația în termeni de dezvoltare a economiei, în special turismul, dar și ca rută de tranzit. Aceasta este reflectată prin dezvoltarea accelerată a regiunilor conectate de autostrada A1.[21] O parte din autostradă este considerată a fi un segment din autostrada Adriatică–Ionică.[1]

A1 are 465,5 km de la Zagreb (nodul Lučko) până la Vrgorac lângă Ploče via Split. Ruta deservește Karlovac prin D1, Gospić prin D534, Zadar prin D8 și D424 și Šibenik prin D533. Ea urma să ajungă la Ploče la sfârșitul lui 2012.[22][23] Autostrada A1 are două benzi de circulație și o bandă de urgență pe fiecare sens pe tot parcursul, cu unica excepție a viaductului Drežnik, unde nu există bandă de urgență.[24] Aproape toate nodurile existente sunt de tip trompetă, cu excepția celui de la Lučko, care este de tip stivă. Sunt numeroase spații de servicii de-a lungul drumului, ele oferind diferite tipuri de servicii, de la simple parcări cu toaletă la benzinării restaurante și hoteluri.[7][25][26] În iunie 2011, autostrada avea 33 de noduri, care furnizau acces la numeroase orașe și la alte drumuri naționale.[27] În viitor, capătul sudic al autostrăzii va fi aproape de Dubrovnik.[2]

Drežnik viaduct seen from the motorway itself. Emergency lane normally found along the motorway disappears at the beginning of the viaduct.
Aproape de viaductul Drežnik

Între nodurile Lučko și Bosiljevo 2, autostrada urmează coridorul pan-european Vb, și se suprapune peste autostrada Zagreb–Rijeka.[28] Nodul Bosiljevo 2 distribuie traficul spre sud de pe A1 spre Rijeka (prin autostrada A6) și către Split. Acel segment de 67 km din autostradă este operat de compania Autocesta Rijeka–Zagreb,[16] în vreme ce restul autostrăzii este administrat direct de Hrvatske autoceste.[17][29]

Autostrada are un sistem automat de monitorizare a traficului și de semnalizare. El este compus din sisteme de măsurare, control și semnalizare aflate în zonele în care condițiile de drum pot varia—la noduri, lângă viaducte, poduri, tuneluri și în zone în care pot apărea ceață și vânt puternic. Sistemul dispune și de semne de circulație variabile, pe care le utilizează pentru a comunica unele condiții de drum schimbătoare, posibile restricții și alte informații utile pentru șoferi.[30]

Ruta autostrăzii are un parcurs spectaculos prin dealurile joase din nord, munții din zona centrală, și pe coasta Dalmației din sud. Ea deservește, fie direct, fie prin alte drumuri de legătură, un număr mare de destinații turistice, cum ar fi Bjelolasica din Gorski Kotar,[31] numeroase stațiuni de la Marea Adriatică și mai multe parcuri naționale și naturale. În regiunea Lika, acesta sunt Parcul Național Lacurile Plitvice, Parcul Național Sjeverni Velebit și Parcul Natural Velebit, iar în Dalmația autostrada deservește Parcul Național Paklenica, Parcul Natural Telašćica, Parcul Național Kornati, Parcul Natural Lacul Vrana, Parcul Național Krka și Parcul Natural Biokovo. Ruta are legături și către mai multe situri din patrimoniul mondial UNESCO, cum ar fi lacurile Plitvice, Catedrala Sfântul Iacob din Šibenik, Palatul lui Dioclețian din Split și orașul istoric Trogir.[3][5][32]

Taxe de utilizare[modificare | modificare sursă]

Six lane toll plaza
Ravča toll plaza

A1 este autostradă cu plată, pe baza clasificării naționale a vehiculelor pe baza unui sistem închis, integrat cu A6, care se ramifică din A1 la nodul Bosiljevo 2, ele formând un sistem unificat de taxare. Întrucât cele două autostrăzi sunt operate de companiile Autocesta Rijeka — Zagreb și Hrvatske autoceste, sistemul de colectare a taxei este operat în comun de cei doi operatori.[8] Taxa se plătește în kuna, în euro, cu cardul bancar sau folosind unul din multiplele sisteme de colectare electronică, între care se numără diferitele tipuri de smartcarduri folosite de operatorii autostrăzilor, și ENC – un sistem de colectare electronică utilizat de toate autostrăzile din Croația (cu excepția autostrăzii A2) și permite șoferilor să utilizeze benzi dedicate la punctele de taxare și reducere la plata taxelor.[8]

Porțiunea din A1 de la nord de nodul Bosiljevo 2 este operată de Autocesta Rijeka — Zagreb, iar restul este operată de Hrvatske autoceste, companii care nu raportează venituri separate pe secțiunile individuale ale diferitelor autostrăzi. Venitul total raportat de Hrvatske autoceste în prima jumătate a lui 2011 a fost de 508,1 milioane kuna (68,3 milioane euro). Această cifră se referă la A1 la sud de nodul Bosiljevo 2 dar și la alte autostrăzi administrate de Hrvatske autoceste, dar A1 reprezintă cea mai lungă și mai aglomerată autostradă cu plată operată de Hrvatske autoceste. Venitul raportat de Autocesta Rijeka — Zagreb în prima jumătate a lui 2011 este de 191,2 milioane kuna (25,7 milioane euro). Această sumă include și veniturile generate în alte părți, dar secțiunea din A1 reprezintă cea mai aglomerată secțiune operată de Autocesta Rijeka — Zagreb. Hrvatske autoceste și Autocesta Rijeka — Zagreb raportează o creștere a veniturilor pe 2011 în raport cu aceeași perioadă din 2010 de 2,2%, respectiv 5%.[33][34][35]

Cozile la stația de taxare Lučko pe timp de vară pot fi considerabile, problemă exacerbată în weekenduri.[36] În 2009, într-un efort de a rezolva problema, punctul de taxare de la Lučko a fost extins la 15 benzi, și s-a mai construit un punct de taxare adițional cu 10 benzi dedicat exclusiv tranzacțiilor fără numerar la Demerje.[37] Punctul de taxare de la Demerje este disponibil printr-o ramificație a autostrăzii accesibilă doar traficului pe A1 pe sensul spre nord. Vehiculele ce utilizează punctul de taxare de la Demerje sunt direcționate pe ruta autostrăzii imediat după punctul de taxare Lučko, între punctul de taxare și nodul Lučko. Sistemele fără numerar, mai rapide, au crescut capacitatea nominală a drumului de la 2.325 la 11.150 de vehicule pe oră.[38] Din septembrie 2010, traficul pe sensul spre nord care iese de pe A1 trebuie să iasă din rețeaua de autostrăzi cu plată, întrucât pe centura Zagrebului circulația este gratuită, și apoi este posibilă reintrarea pe o altă autostradă cu plată. Există planuri și pentru o centură exterioară a Zagrebului, integrată în sistemul de autostrăzi cu plată, ca soluție extremă pentru rezolvarea congestiei de la punctul de taxare Lučko. Aceasta va necesita construcția unui punct de taxare la Horvati, la sud de cel de la Lučko.[15]

Structuri notabile[modificare | modificare sursă]

Între Zagreb și Vrgorac, s-au realizat în total 361 de structuri—poduri, viaducte, pasaje, treceri pentru animalele sălbatice și tuneluri— și calculele indică faptul că circa 18,6% din drumul dintre Zagreb și Split se află pe aceste structuri, ceea ce reprezintă un procent considerabil pentru o autostradă de această lungime.[3][39][40][41] Până în iunie 2011, segmentul Ravča-Vrgorac a fost terminat, el cuprinzând 5 viaducte, 4 pasaje și un tunel.[42][43]

Sumar al structurilor terminate pe segmente[3][39][40][41]
Segment Total Poduri Viaducte Supratraversări Subtraversări Pasaje Tuneluri Pasaje pentru faună
Lučko (Zagreb) — Bosiljevo 55 3 9 13 13 16 1 -
Bosiljevo 2 — Sveti Rok 116 16 17 38 29 3 5 4
Sveti Rok — Dugopolje (Split) 121 7 24 40 36 6 8 1
Dugopolje — Vrgorac 69 1 16 13 29 - 8* 2
Total 361 27 66 165 107 25 22* 7
*including 3 cut-and-cover tunnels.
intrarea în tunelul Plasina

Din septembrie 2010, autostrada A1 are șapte tuneluri cu o lungime mai mare de 1.000 m. Cele mai notabile dintre ele sunt: tunelul Mala Kapela (en), de 5.821 m lungime, între nodurile Ogulin și Brinje, și tunelul Sveti Rok (en), de 5.768 m, între nodurile Sveti Rok și Maslenica. Tunelurile Mala Kapela și Sveti Rok nu sunt doar cele mai mari structuri individuale de pe autostradă, ci sunt și cele mai lungi tuneluri din Croația. Ele separă trei zone de climă distincte. Tunelul Mala Kapela se întinde între zona cu climă continentală din Croația centrală și zona de climă alpină din Lika, în vreme ce tunelul Sveti Rok face legătura între Lika cu clima sa alpină și clima mediteraneană din Dalmația.[44] Atât Mala Kapela cât și Sveti Rok au funcționat la început pe un singur fir de când au fost deschise circulației în iunie 2005 și până la 30 mai 2009, când au fost date în folosință și pe celălalt fir.[45] Celelalte mari tuneluri de pe autostrada A1 sunt tunelul Plasina (en), de 2.300 m, situat între nodurile Otočac și Perušić, și tunelurile Grič, Brinje și Konjsko. Lungimile acestora din urmă se încadrează în intervalul 1.122–1.542 m.

Podul Krka

Cel mai lung pod de pe A1 este podul Dobra (en), de 546 m, de peste râul Dobra (en) lângă Karlovac. Alte mari poduri de pe drum sunt Gacka (en), Miljanica și Dabar (en)—toate de peste 350 m.[7] Pe A1 se află și podul Krka (en), de 391 m de peste râul Krka (en) și podul Maslenica (en) de 378 m peste strâmtoarea Novsko Ždrilo. Podurile Maslenica și Krka au o importanță deosebită, întrucât principala deschidere a ambelor are 200 m.[46][47]

Pe A1 se află și cel mai lung viaduct din Croația — viaductul Drežnik (en) de 2.485 m situat între nodurile Karlovac și Bosiljevo 1.[10] În iunie 2011, mai erau alte șase viaducte terminate–— Kotezi (en), Modruš 1 (en), Mokro Polje Viaduct (en), Jezerane (en), Srijane (en) și Rašćane (en). Toate au lungimi mai mari de 500 m.[7] Cel mai recent terminat viaduct terminat ca parte a segmentului Ravča–Vrgorac este viaductul Kotezi cu 1.214 m, al doilea ca înălțime după Drežnik.[43] Cu o lună înaintea deschiderii secțiunii ce îl cuprinde, s-au iscat dispute privind denumirea acestuia, și timp de câteva zile el a fost semnalizat cu denumirea de viaductul Bunina în iunie 2011, doar pentru a reveni la numele de Kotezi cu câteva zile înainte de ceremonia de inaugurare.[48][49][50][51] Secțiunea mai cuprinde și viaductul Šare (en), de 402 m.[48]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Nodul Lučko

Autostrada A1 a fost inițial proiectată la începutul anilor 1970, dar pe o rută diferită decât cea a actualei autostrăzi Zagreb–Split. După suprimarea Primăverii Croate (en) și demiterea conducerii Croației care propusese și adoptase planul de construcție în 1971, lucrările la autostrada Zagreb–Split au fost anulate. Planurile au fost revigorate în anii 1990 și s-a dezvoltat un nou proiect cu o secțiune de autostradă între Zagreb și Karlovac astfel încât acea secțiune să fie comună autostrăzilor Zagreb–Split și Zagreb–Rijeka. Lucrările de construcție au început în 2000 și autostrada a ajuns la Split în 2005, urmând să fie extinsă ulterior și către Dubrovnik. Atât în anii 1970, cât și în anii 2000, construcția autostrăzii Zagreb–Split a fost percepută ca simbol al reconstruirii unității naționale.[9][52]

Autostrada „Regele Tomislav”[modificare | modificare sursă]

Cel mai vechi segment din autostrada A1, lângă Karlovac

Autostrada Zagreb–Split, astăzi autostrada A1, a fost una dintre cele trei rute definite de parlamentul Republicii Socialiste Croația la 5 martie 1971, drept rută prioritară de transport a Croației, categorie de rute ce urmau să fie dezvoltate ca autostrăzi. Inițial, autostrada a fost proiectată pentru a urma o rută între Zagreb și Bihać (Bosnia și Herțegovina) și de acolo către Split prin Knin. Guvernul Bosniei și Herțegovinei a aprobat în același an propunerea croaților de a construi o autostradă în regiunea Bihać. Construcția autostrăzii a fost inițiată cu o campanie de strângere de fonduri — un credit public. Fondurile strânse în prima fază erau suficiente pentru construirea a 20 km de autostradă.[9]

Secțiunea de 39,3 km dintre Zagreb și Karlovac a autostrăzii Zagreb–Rijeka, astăzi parte din autostrada A1, a fost terminată în 1972. Construcția altor autostrăzi între Zagreb și Rijeka sau Split a fost însă suspendată pentru următorii 28 de ani în urma unei hotărâri politice a noii conduceri croate, instaurate după suprimarea de către Iugoslavia a Primăverii Croate, cu justificarea că ar fi un „proiect megalomanic”.[9] Se consideră că adevăratul motiv pentru anularea lucrărilor a fost acela că autostrada era considerată a fi un proiect naționalist.[11] Concluzia este susținută și de faptul că autostrada a fost poreclită spontan autostrada regele Tomislav (în croată Autocesta kralja Tomislava) de către cetățenii care au investit prin creditul public, după regele Croației medievale, care a unit țara într-un singur regat în 925. Fondurile strânse prin credit public au rămas neutilizate mai multe luni, fiind investite ulterior într-un drum între Vrlika și Strmica prin Knin, astăzi parte din drumurile naționale D1 și D30.[9][27] Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa (en) a recunoscut însă această rută drept cea mai sudică parte din drumul Pyhrn, desemnând-o în 1975 drept E59.[53] Ulterioarele reorganizări ale rețelei de drumuri europene, inclusiv cea din 2008, s-au făcut cu transferul rutei de la sud de Zagreb către E71.[19]

Dalmatina[modificare | modificare sursă]

Podul Maslenica pe autostrada A1

La începutul anilor 1990, construcția autostrăzii a fost amânată din nou din cauza Războiului Croat de Independență. În acel deceniu s-au reluat însă discuțiile privind construcția ei, inclusiv cu noi considerații asupra rutei. În curând, s-a renunțat la ruta gândită inițial prin Bihać și s-au luat în considerație altele două: una ca versiune modificată a celei inițiale, ocolind Bihać și luând-o prin regiunea Lacurilor Plitvice; cealaltă era o rută complet nouă, mai la vest, prin Gospić și Zadar, aceasta din urmă fiind în cele din urmă ruta finală. Ambele alternative propuneau ca autostrada Zagreb–Karlovac, deja terminată în 1972, să fie utilizată ca secțiune nordică a autostrăzilor Zagreb–Split și Zagreb–Rijeka.[54][55][56]

A1 a fost un proiect demonstrativ pentru guvernul croat, fiind considerat un simbol al reunificării țării.[52] Prima tentativă de a revitaliza proiectul a avut loc în 1993, când au început săpăturile pentru tunelul Sveti Rok.[57] Construcții mai ample au fost demarate în 2000, și secțiunea Karlovac–Vukova Gorica a fost deschisă în 2001.[10] În 2003, au fost terminate primele secțiuni care nu erau comune cu autostrada Zagreb–Rijeka: Vukova Gorica–tunelul Mala Kapela și Gornja Ploča–Zadar 2.[3] Secțiunile Tunelul Mala Kapela–Gornja Ploča, Zadar 2–Pirovac și Vrpolje–Dugopolje s-au deschis în 2004, iar tunelul Mala Kapela însuși, împreună cu secțiunea Pirovac–Vrpolje s-au deschis în 2005, când s-a marcat terminarea autostrăzii Zagreb–Split, culminând cu marea deschidere a scțiunii Karlovac — Split la 26 iunie 2005.[11][58][59][60]

Tunelul Mala Kapela, înainte de deschiderea celui de al doilea fir

Construcția autostrăzii pe segmentul Split–Dubrovnik a început odată ce s-a terminat lucrul la segmentele de la nord de Split, și secțiunea dintre Split (nodul Dugopolje) și nodul Šestanovac s-a deschis la 27 iunie 2007.[12] Ultimele secțiuni terminate au fost Šestanovac–Ravča, deschisă la 22 decembrie 2008,[13][61] și Ravča-Vrgorac deschisă la 30 iunie 2011.[43] În anii 2000, pe măsură ce lucrările la autostradă progresau, autostrada și-a dobândit numele neoficial, dar foarte frecvent folosit, de Dalmatina, în presa croată, deoarece lega Zagrebul de Dalmația.[62] În 2010, a fost deschis și nodul Donja Zdenčina între nodurile Lučko și Jastrebarsko,[63][64][65] și în iunie 2012, s-a deschis și nodul Novigrad, aducând numărul ieșirilor de pe autostradă la 33.[66]

Costurile de construcție[modificare | modificare sursă]

Costurile lucrărilor de construcție pentru segmentul Bosiljevo 2–Split (nodul Dugopolje) au fost estimate inițial de către guvern în 2001 și au fost prezentate ca „3 x 3 x 3” – adică 300 km de autostradă vor fi terminați în 3 ani la un preț de 3 miliarde de mărci (circa 12,65 miliarde de kuna la acea vreme, sau circa 1,533 miliarde de euro).[67] În 2010, Hrvatske autoceste a raportat costul mediu pentru un kilometru al autostrăzii Bosiljevo–Split la 7,1 milioane de euro, ceea ce ar însemna că în total autostrada a costat 2,21 miliarde de euro pentru acel segment de 311,4 km.[14]

Costurile segmentului Dugopolje–Ploče, executat între 2005 și 2008 a fost de 4,1 miliarde kuna și încă 1,8 miliarde kuna de cheltuieli erau estimate până la sfârșitul lui 2012 (adică circa 560, respectiv 245 milioane de euro). Ultima dintre aceste cifre cuprinde construcția drumului național D425 dar nu include terminarea segmentului de autostradă Vrgorac–Ploče.[15]

Continuarea lucrărilor[modificare | modificare sursă]

Lucrările de execuție a autostrăzii lângă Vrgorac

Legislația croată în vigoare plasează capătul final sudic al autostrăzii undeva lângă Dubrovnik.[2] În august 2012, segmentul Vrgorac–Ploče din autostrada A1, de aproximativ 10 km lungime, este în construcție din 2008. Terminarea sa era planificată inițial pentru 2009,[68] dar a fost amânată de mai multe ori din cauza lipsei de fonduri. Mai mult, la 15 mai 2007, guvernele croat și bosniac au semnat un protocol de cooperare prin care se definea punctul de contact al autostrăzilor din Croația și Bosnia-Herțegovina de pe coridorul pan-european Vc, ceea ce a produs o semnificativă modificare a rutei A1 lângă Vrgorac, precum și o reproiectare totală a rutei viitoarei autostrăzi A10.[69] În august 2012, secțiunea până la Ploče urma să fie terminată până la finele lui 2012,[70] și lucrările erau efectuate de un consorțiu de firme croate și străine.[71] Segmentul trebuie să se termine la nodul Ploče, unde se va intersecta cu autostrada A10,[72] și cu un drum expres de 5 km de legătură între nod și Șoseaua Adriatică lângă orașul Ploče.[70]

Hrvatske autoceste, operatorul segmentului de sud al autostrăzii A1, a comandat execuția proiectului, studiului de fezabilitate și de mediu pentru segmentul DoliOsojnik al autostrăzii ce va fi construit lângă Dubrovnik. Începerea construcțiilor pentru acest segment era planificată la început pentr 2009.[73] În ciuda unei ceremonii oficiale de demarare a lucrărilor de construcție pe acest segment,[74] nu s-au făcut decât lucrări de proiectare și studiu de mediu.[75]

Zona din jurul orașului Neum (cu roșu) separă Dubrovnikul și Pelješacul de restul Croației continentale

Ruta autostrăzii A1 între Ploče și Doli nu a fost încă fixată și există mai multe opțiuni, toate necesitând traversarea fie a unui golf al Mării Adriatice, fie o parte a teritoriului Bosniei și Herțegovinei,[76] ultimul fiind asociat construcției podului Pelješac (en), lung de 2.404 m între coasta Adriaticii de la sud de Ploče și peninsula Pelješac.[77] Construcția podului a început în mai 2008, după ce s-a semnat contractul de execuție în 2007. Podul urma inițial să fie terminat până în mai 2012.[78] Contractul pentru podul Pelješac, în valoare de 1,94 miliarde de Kuna (circa 259 milioane de euro) a fost însă reziliat din lipsă de fonduri la 17 mai 2012. Construcția podului a fost amânată mult și a fost practic suspendată începând cu 2010 din același motiv.[79]

În aprilie 2012, Bosnia și Herțegovina a propus o rută prin zona Neum între Ploče și Dubrovnik, care să deservească și orașul Neum.[80] Aceasta presupune ramificarea autostrăzii A1 la 7–8 km vest de Neum, cu o ramură care să deservească Neum și alta care să deservească Dubrovnik.[81] În iulie 2012, nu se ajunsese la nicio hotărâre privind acest segment din A1.[82][83]

O modificare a rutei existente cuprinde construcția unui nod în T direcțional în locul nodului „trompetă” construit la Žuta Lokva. Noul nod urmează a fi construit doar după terminarea autostrăzii A7 între nodul Rijeka și Žuta Lokva. Acesta nu va avea zone scurte de schimbare obligatorie a benzilor, așa cum este cazul la nodul Bosiljevo 2 unde se intersectează A1 cu A6.[2]

Volumul de trafic[modificare | modificare sursă]

Volumul de trafic măsurat pe autostrada A1 în 2009

Traficul se contorizează regulat prin numărarea vehiculelor la punctele de taxare și este raportat de Autocesta Rijeka–Zagreb și Hrvatske autoceste—operatorii porțiunilor nordică și respectiv sudică ale autostrăzii. Volumul de trafic raportat scade treptat pe măsură ce crește numărul kilometrului și autostrada trece pe lângă diferite destinații majore și pe la nodurile care le deservesc. Astfel, cel mai ridicat volum de trafic se înregistrează între nodurile Jastrebarsko și Lučko – cu 31.432 de vehicule pe zi în medie pe tot anul (AADT) (en) și cu 53.216 de vehicule în medie zilnic pe perioada verii (ASDT), acest segment fiind și cel mai apropiat de Zagreb. La sud de nodul Bosiljevo 2, are loc prima mare scădere a volumului de trafic pe A1, datorită transferului traficului pe autostrada A6 către Rijeka. Alte schimbări similare ale volumului de trafic se înregistrează lângă Zadar (deservit de nodurile Zadar 1 și Zadar 2) și Split (deservit de nodul Dugopolje). Alte variații substanțiale între AADT și ASDT sunt în mod normal puse pe seama faptului că autostrada deservește o mare zonă turistică. Creșterea sezonieră a volumului de trafic se înscrie între 69% pe secțiunea cea mai aglomerată, Lučko–Jastrebarsko, până la 160% pe secțiunea Sveti Rok–Maslenica. Pe toată autostrada, volumul de trafic pe timpul verii crește cu 120%.[5][35]

Spații de servicii[modificare | modificare sursă]

Spațiul de servicii Janjče

În septembrie 2010, existau 26 de spații de servicii funcționale pe autostrada A1,[25] altele fiind planificate a se construi pe secțiunile existente ale autostrăzii, precum și pe cele aflate în construcție. Legislația clasifică aceste spații de servicii cu litere de la A la D—cele de tip A cuprinzând toate facilitățile: benzinărie, restaurant și hotel sau motel; cele de tip B nu au spații de cazare; cele de tip C sunt foarte comune și cuprind benzinărie și cafenea, dar niciun restaurant sau unitate de cazare; spațiile de tip D sunt simple parcări, posibil cu mese, bănci și toalete.[84] Deși spațiile de servicii aflate de-a lungul autostrăzii A1 urmează acest sistem de clasificare, există variații mari de la unul la altul, unele oferind și alte servicii suplimentare. De exemplu, spațiul de servicii Krka—deși nu are benzinărie și deci poate fi clasificat doar ca spațiu de tip D, are totuși un restaurant. Benzinăriile au și ele mici magazine cu autoservire și unele dintre ele distribuie combustibil GPL. EuroTest, o asociație internațională de cluburi de automobiliști, în frunte cu clubul german ADAC, a efectuat un studiu în 2009 asupra spațiilor de servicii Krka, Lički Osik și Modruš (în cazul ultimului, este vorba de ambele direcții). Toate au primit calificativul „foarte bun”, în special în ce privește facilitățile furnizate.[85][86]

Operatorii autostrăzii, Hrvatske autoceste (HAC) și Autocesta Rijeka – Zagreb, închiriază spații de servicii de tipurile A, B și C diferiților operatori prin contracte publice. În septembrie 2010, existau cinci astfel de operatori de spații de servicii pe autostrada A1: INA, OMV, Tifon, Petrol și Crobenz. Operatorilor de spații de servicii nu li se permite să subînchirieze serviciile de alimentare cu combustibili; Spațiile de servicii Tifon și Petrol au restaurante sau hoteluri operate de Marché, o subsidiară a companiei Mövenpick Hotels & Resorts. Toate spațiile de servicii de pe A1, cu excepția spațiilor Stupnik și Jezerane, sunt accesibile din ambele direcții de mers. Ele funcționează în mod normal 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.[25][26]

Lista spațiilor de servicii de pe autostrada A1
Canton km Name[2] Operatori Note
Orașul Zagreb 1,1 Stupnik OMV Benzinărie cu combustibil Diesel, benzină și GPL; cafenea și toalete.
Accesibilă doar traficului pe sensul spre sud[87]
Cantonul Zagreb 16,9 Desinec Petrol
Marché
Benzinărie cu combustibil Diesel, benzină și GPL; restaurant, motel, bancomat și toalete.[88][89] Motelul este administrat de Marché.[90]
Karlovac 33,6 Draganić Tifon
Marché
Benzinărie cu combustibil Diesel, benzină și GPL; restaurant, hotel și toalete.[91][92] Hotelul și restaurantul sunt administrate de Marché și sunt accesibile doar traficului pe sensul spre sud.[93]
Vukova Gorica INA Benzinărie cu combustibil Diesel, benzină și GPL; restaurant, motel și toalete.[94][95]
78,4 Dobra Tifon
Marché
Benzinărie cu combustibil Diesel, benzină și GPL; restaurant, bancomat, dușuri și toalete.[26][91][92] Hotelul și restaurantul sunt administrate de Marché.[96]
100,6 Modruš HAC Mese de picnic și toalete.[26]
Lika‑Senj 109.2 Jezerane HAC Mese de picnic și toalete.
Accesibil doar pentru traficul pe sensul spre sud[26]
119,0 Brinje INA Benzinărie cu combustibil Diesel și benzină; cafenea și toalete.[26][95]
134,1 Brloška Dubrava HAC Doar parcare[26]
152,9 Ličko Lešće HAC Doar parcare[26]
159,8 Janjče OMV Benzinărie cu combustibil Diesel și benzină; restaurant, cafenea și toalete.[26][97]
175,0 Lički Osik HAC Mese de picnic și toalete.[26]
191,5 Jadova HAC Doar parcare[26]
201,1 Zir INA
Macola
Benzinărie cu combustibil Diesel, benzină și GPL; cafenea și toalete.[26][95] Pentru traficul pe sensul spre sud sunt disponibile și un restaurant și un motel.[26][98]
Zadar 227,9 Marune HAC
Mataš
Hotel de patru stele, cafenea, magazin universal, mese de picnic și toalete.[26][99]
239,4 Jasenice Tifon
Marché
Benzinărie cu combustibil Diesel, benzină și GPL; restaurant, dușuri și toalete.[26][92] Restaurantul este întreținut de Marché.[100]
271,0 Nadin OMV Benzinărie cu combustibil Diesel și benzină; restaurant, cafenea și toalete.[26][101]
292,0 Pristeg HAC Doar parcare[26]
Šibenik‑Knin 306,6 Prokljan INA Benzinărie cu combustibil Diesel și benzină; cafenea și toalete.[26][95]
315,0 Krka HAC
Krka Commerce
Restaurant a la carte, cafenea, magazin universal, mese de picnic și toalete.[26][99]
332,0 Vrpolje Crobenz Benzinărie cu combustibil Diesel și benzină; restaurant, cafenea, bancomat și toalete.[26][102]
Split‑Dalmația 343,5 Sitno HAC Doar parcare[26]
356,3 Radošić HAC Doar parcare; accesibilă de pe ambele sensuri[26]
369,6 Kozjak INA Benzinărie cu combustibil Diesel, benzină și GPL; cafenea și toalete.[26][95]
392,6 Mosor Petrol Benzinărie cu combustibil Diesel și benzină; cafenea și toalete.[89]
Rašćane Gornje HAC Parcare și toalete.[26]
1.000 mi = 1.609 km; 1.000 km = 0.621 mi

Lista ieșirilor[modificare | modificare sursă]

Canton km Ieșire Nume[2] Destinație[19][27] Note
Orașul Zagreb 0.0 1 Lučko (en) A3
D1
D3
E65
E70
E71
Ž1040
Acces la autostrada A3centura Zagrebului (E70),[2] autostrăzile A2 și A4, precum și la orașul Zagreb propriu-zis prin strada Jadranska (Ž1040) (en); Traficul de pe A1 pe sensul spre nord este direcționat pe strada Jadranska, (Ž1040; drum cu șase benzi)
Capătul nordic al porțiunii comune a drumurilor europene E65 și E71; capătul nordic al autostrăzii
Nod stivă cu cinci niveluri, două rampe în buclă și o ieșire ce deservește orașul Lučko prin strada Puškarićeva street
0,6 Toll plaza symbol Punctul de taxare Lučko Principalul punct de taxare de la Lučko, ce deservește traficul spre sud și cel spre nord. Se plătește doar cu numerar, în timp ce șoferii ce folosesc ETC sau plătesc cu cardul trebuie să iasă de pe autostradă prin punctul de taxare de la Demerje.
1,1 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Stupnik Accesibil doar de pe sensul spre sud[25]
3,6 Toll plaza symbol Punctul de taxare Demerje Punct de taxare accesibil doar pe sensul spre nord; se fac doar plăți fără numerar, șoferii care doresc să plătească în numerar trebuie să iasă de pe autostradă la punctul de taxare Lučko. Traficul care utilizează această ieșire este direcționat spre nord pe un drum de acces cu trei benzi, paralel cu A1 și care revine în A1 imediat la nord de punctul de taxare Lučko. Nu mai există alte ieșiri de pe drumul de acces.
Cantonul Zagreb 14,2 1a Donja Zdenčina Ž3106 Legătură cu Klinča Sela[65]
Drumul național D36 urmează să fie redirecționat către acest nod.[64]
16,9 Parking area traffic sign Spatiul de servicii Desinec
20,0 2 Jastrebarsko D310 Nod de tip trompetă (en) cu acces la Jastrebarsko
Karlovac 33,6 Parking area traffic sign Draganić
38,6 3 Karlovac D1
D3
D36
E71
Acces la Karlovac prin D1/D3 (pe care se suprapune E71); Acces la Parcul Național Lacurile Plitvice.[3]
Printr-o intersecție la nivel se ajunge pe drumul național D36.
Capătul sudic al porțiunii pe care se suprapune cu E71.
Viaductul Drežnik (en)
Podul Dobra (en)
50,0 4 Novigrad D6 Acces la Netretić și punctul de trecere a frontierei Jurovski Brod către Slovenia
62,9 5 Bosiljevo 1 D204 Acces la Bosiljevo, Bosanci (D3) și punctul de trecere a frontierei Pribanjci către Slovenia
Parking area traffic sign Spațiul de servicii Vukova Gorica
66,8 6 Bosiljevo 2 (en) A6
E65
Nod de tip trompetă cu acces limitat, de unde se iese pe autostrada A6 (E65) către Rijeka[2]
Primul capăt intermediar al porțiunii pe care se suprapune cu drumul european E65—de la nord de acest nod, autostrada se suprapune cu E65.
78,4 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Dobra
86,8 7 Ogulin D42 Legătură cu Ogulin, Oštarije și Josipdol, muntele Klek și centrul sportiv Bjelolasica[31]
Podul Miljanica (en)
Viaductul Modruš 1
100,6 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Modruš
Karlovac /
Lika‑Senj
Tunelul Mala Kapela (en)
Lika‑Senj 109,2 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Jezerane Accesibil doar de pe sensul spre sud[26]
Viaductul Mokro Polje (en)
Viaductul Jezerane (en)
115,2 8 Brinje D23 Legătură cu Brinje și Križpolje
119,0 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Brinje
Tunelul Brinje (en)
124,9 9 Žuta Lokva A7
D23
E65
De la acest nod începe o porțiune foarte scurtă din A7.[2] Ieșirea de pe autostradă (și secțiunea din A7) se termină într-o intersecție cu D23 după circa 1 km, la doar 300 m nord de intersecția drumurilor naționale D23 și D50. Legătură cu Senj, drumul național D8 și insula Rab (către vest)
Al doilea capăt intermediar al unei porțiuni suprapuse cu drumul european E65—ruta de la sud de acest nod se suprapune cu E65.
134,1 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Brloška Dubrava
137,8 10 Otočac D50 Legățură cu Otočac, Parcul Național Lacurile Plitvice, Parcul Național Sjeverni Velebit și Parcul Natural Velebit[3]
Podul Gacka (en)
Tunelul Plasina (en)
Tunelul Grič (en)
152,9 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Ličko Lešće
159,8 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Janjče
169,7 11 Perušić Ž5155 Legătură cu Perušić (D50)
175,0 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Lički Osik
181,0 12 Gospić D534 Acces la Gospić, Lički Osik, Karlobag și Korenica prin drumurile naționale D25 și D50
191,5 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Jadova
201,1 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Zir
204,0 13 Gornja Ploča D522 Legătură cu Udbina (D1) și Parcul Național Lacurile Plitvice[3]
209,6 14 Sveti Rok D50 Legătură cu Gračac și Medak
Lika‑Senj / Zadar Tunelul Sveti Rok (en)
Zadar 227,9 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Marune
239,4 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Jasenice
242,4 15 Maslenica D8 Legătura cu Starigrad, Karlobag, Posedarje, Obrovac și Parcul Național Paklenica[3]
Maslenica Bridge (A1) (en)
249,6 16 Posedarje D106 Legătură cu Insula Pag și Posedarje (D8)
253,4 17 Zadar 1 D8 Access la Zadar (nord) prin strada Zagrebačka; Deservește și Nin, Vir și Silba
262,4 18 Zadar 2 D424 Legătură la Zadar (sud), aeroportul Zadar și portul Zadar (Gaženica); Deservește și Ugljan, Pašman, Žut, Dugi otok, Parcul Natural Telašćica și Sukošan[3]
271,0 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Nadin
278,7 19 Benkovac D27
D503
Legătură cu Biograd na moru, Benkovac, Parcul Național Kornati, Parcul Natural Lacul Vrana,[3] Sveti Filip i Jakov și Pakoštane; Un drum de legătură de la nodul rutier duce la drumurile naționale D27 și D503.
292,0 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Pristeg
Šibenik‑Knin 300.1 20 Pirovac D59 Legătură cu Vodice, Parcul Național Kornati,[3] Pirovac și insula Murter
306,6 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Prokljan
310,1 21 Skradin D56 Legătură cu Parcul Național Krka (en),[3] Skradin, insula Visovac (en) și Piramatovci (D59) către nord
Podul Krka (en)
315,0 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Krka
319,1 22 Šibenik D533 Legătură cu Šibenik (D8) către sud și Drniš și Knin către nord; Deservește și insulele Prvić (en), Zlarin (en), Žirje (en), Kaprije (en) și Obonjan (en)
Podul Dabar (en)
332,0 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Vrpolje
333,7 23 Vrpolje D531 Legătură cu Primošten și Perković
Split‑Dalmația 343,5 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Sitno
351,0 24 Prgomet Ž6112 Legătură cu D8 la Plano (via Ž6091) și D58 lângă Prapatnice; prima duce la un drum prin vest către Kaštela.
356,3 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Radošić
364,7 24a Vučevica L67061 Deservește Vučevica
369,6 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Kozjak
Tunelul Konjsko (en)
378,4 25 Dugopolje D1
E71
Intrarea principală în Split, prin D1 (E71), șosea executată ca drum expres, furnizează acces către centrul Splitului și drumul național D8
385,3 26 Bisko D220 Legătură cu Imotski (prin D60), Trilj și punctul de trecere a frontierei Kamensko către Bosnia și Herțegovina
Viaductul Srijane (en)
392,6 Parking area traffic sign Spațiul de servicii Mosor
403,5 27 Blato na Cetini D70 Legătură cu Omiš (D8) și Blato na Cetini
414,6 28 Šestanovac D39 Legătură cu Brela (D8) spre sud și cu Cista Provo (D60) și Aržano către nord
425,0 29 Zagvozd D532
Ž6179
Legătură cu drumul național D62 și Zagvozd via Ž6179; legătură cu Baška Voda (drumul național D532).
Parking area traffic sign Spațiul de servicii Rašćane Gornje
Viaductul Rašćane (en)
454,5 30 Ravča D62 Legătură cu Ravča (și Makarska via D512); acces la Parcul Natural Biokovo[103]
Viaductul Šare (en)
Viaductul Kotezi (en)
465,5 30a Vrgorac Ž6208
E65
Legătură cu Vrgorac și drumul național D62 prin Ž6208[43]
Actualmente, capătul sudic al porțiunii comune cu drumul european E65.
Capătul sudic al autostrăzii
Viaductul Veliki Prolog (en) – în construcție
Dubrovnik‑Neretva 476,2 31 Ploče D425 Legătură la Ploče și portul Ploče;[4] În construcție, urmează să se deschidă la sfârșitul lui 2013.[22][23]
480,7 32 Metković A10
E73
Legătură planificată cu autostrada A10;[104] O nouă extensie a autostrăzii către Dubrovnik este planificată.
Urmează să se deschidă în 2013.[105]
1.000 mi = 1.609 km; 1.000 km = 0.621 mi

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Radimir Čačić (noiembrie 2006). „Coridorul de transport Adriatic-Ionic pe teritoriul Republicii Croația” (în engleză) (PDF). Regional Economic Forum Southeast Europe. http://www.ref-see.org/pdf/Radimir%20Cacic.pdf. Accesat la 8 septembrie 2010. 
  2. ^ a b c d e f g h i Pravilnik o označavanju autocesta, njihove stacionaže, brojeva izlaza i prometnih čvorišta te naziva izlaza, prometnih čvorišta i odmorišta [Reglementarea denumirilor și numerelor pentru marcaje, legături, ieșiri și spații de servicii de pe autostrăzi]” (în croată). Narodne novine. 6 mai 2003. http://narodne-novine.nn.hr/clanci/sluzbeni/305463.html. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m Zagreb – Split motorway [Autostrada Zagreb-Split]” (în engleză) (PDF). Hrvatske autoceste. http://www.hac.hr/files/file/brosure/prezentacija-eng.pdf. Accesat la 15 august 2011. 
  4. ^ a b Otvorene dionice Šestanovac-Zagvozd-Ravča Autoceste A1 i Karamatići-Čeveljuša Autoceste A10 [Segmentele din autostrada A1 Šestanovac – Zagvozd – Ravča și din autostrada A10 Karamatići – Čeveljuša au fost deschise]” (în croată). Ministerul Mării, Transporturilor și Infrastructurii (Croația). 22 decembrie 2008. http://www.mppi.hr/default.aspx?id=6028. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  5. ^ a b c Jelena Lončar (14 decembrie 2007). „Međuovisnost prometa i turizma u Hrvatskoj [Interdependența transporturilor și turismului în Croația]” (în croată). geografija.hr. http://www.geografija.hr/clanci/1301/meduovisnost-prometa-i-turizma-u-hrvatskoj. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  6. ^ Edina Kamenica (9 iunie 2009). „Hrvatska će kroz BiH graditi Jadransko-jonsku magistralu [Croația va construi autostrada Adriatică-Ionică prin Bosnia și Herțegovina]” (în bosniacă). Oslobođenje. http://www.oslobodjenje.ba/index.php?id=928. Accesat la 9 septembrie 2010. 
  7. ^ a b c d Croatian Motorways [Autostrăzi croate]” (în engleză). Hrvatske autoceste. http://www.hac.hr/files/file/brosure/monografija/virtualMagazine.html. Accesat la 17 mai 2010. 
  8. ^ a b c Toll payment conditions [Condiții de plata taxelor de autostradă]” (în engleză). Hrvatske autoceste. http://www.hac.hr/en/toll-rates/toll-payment-conditions/. Accesat la 28 august 2010. 
  9. ^ a b c d e Jakša Miličić (2004). „Autocesta Split – Zagreb [Autostrada Split – Zagreb]” (în croată). Hrvatska revija. Matica hrvatska. http://www.matica.hr/HRRevija/revija2004_4_n.nsf/AllWebDocs/Milicic. Accesat la 16 mai 2010. 
  10. ^ a b c Joško Dadić (30 aprilie 2001). „Od Rijeke do Zagreba za sat i 15! [De la Rijeka la Zagreb într-o oră și 15 minute]” (în croată). Slobodna Dalmacija. http://arhiv.slobodnadalmacija.hr/20010430/novosti1.htm. Accesat la 15 august 2011. 
  11. ^ a b c Marina Biluš (27 mai 2005). „Autocesta isplativa već 2010. [Costurile autostrăzii vor fi recuperate până în 2010]” (în croată). Nacional (502). Arhivat din original la 7 iulie 2012. http://www.webcitation.org/68yr9gAbs. Accesat la 5 septembrie 2010. 
  12. ^ a b Nina Tomljanović (27 iunie 2007). „Otvoreno novih 37 km autoceste Dugopolje-Šestanovac [S-au deschis alți 37 km din autostrada Dugopolje-Šestanovac]” (în croată). Nacional (săptămânal). Arhivat din original la 10 iulie 2012. http://www.webcitation.org/693BhsUqM. Accesat la 15 august 2011. 
  13. ^ a b Braco Ćosić (16 decembrie 2008). „Sanader otvara cestu Šestanovac – Ravča [Sanader deschide noul drum Šestanovac – Ravča]” (în croată). Slobodna Dalmacija. http://www.slobodnadalmacija.hr/Split-županija/tabid/76/articleType/ArticleView/articleId/34416/Default.aspx. Accesat la 15 august 2011. 
  14. ^ a b Demantij iz HAC-a: 'Dalmatina nije tri puta skuplja od autoceste Zagreb-Sisak' [Dalmatina nu este de trei ori mai scumpă decât autostrada Zagreb – Sisak]” (în croată). Nacional. 9 aprilie 2010. Arhivat din original la 10 iulie 2012. http://www.webcitation.org/693BqgWuR. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  15. ^ a b c Program građenja i održavanja javnih cesta za razdoblje od 2009. do 2012. godine [Programul de construcție și mentenanță a drumurilor publice 2009 – 2012]” (în croată) (PDF). Asociația Croată a Concesionarilor de Autostrăzi (HUKA). 11 decembrie 2009. http://www.huka.hr/objekti/zakonodavstvo/zakonodavstvo-rh/PROGRAMODRZIGRADJJAVNIHC2009-2012.pdf. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  16. ^ a b Odluka o osnivanju dioničkog društva Autocesta Rijeka – Zagreb d.d. i dodjeli koncesije za građenje i gospodarenje autocestom Rijeka – Zagreb [Hotărârea de finanțare a societății pe acțiuni pentru Autostrada Rijeka – Zagreb și pentru acordarea concesiunii cu reglementarea construcției și managementului autostrăzii Rijeka – Zagreb]” (în croată). Narodne Novine. 11 decembrie 1997. http://narodne-novine.nn.hr/clanci/sluzbeni/1997_12_139_1994.html. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  17. ^ a b Zakon o javnim cestama [Legea Drumurilor Publice]” (în croată). Narodne Novine. 14 decembrie 2004. http://narodne-novine.nn.hr/clanci/sluzbeni/2004_12_180_3130.html. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  18. ^ Overview of motorways and semi-motorways”. HUKA. http://www.huka.hr/Motorways-network/. Accesat la 8 septembrie 2010. 
  19. ^ a b c EUROPEAN AGREMENT ON MAIN INTERNATIONAL TRAFFIC ARTERIES (AGR)”. United Nations Economic Commission for Europe. 28 martie 2008. http://live.unece.org/fileadmin/DAM/trans/conventn/ECE-TRANS-SC1-384e.pdf. Accesat la 8 august 2011. 
  20. ^ Google Inc. Google Maps – Autostrada A1 (Croația). Cartografiere de Google, Inc. http://maps.google.com/maps?f=d&source=s_d&saddr=Unknown+road&daddr=A1%2FE65&geocode=FTg9ugId2KLyAA%3BFeZ5kwIdKGYHAQ&hl=en&mra=mift&mrsp=1&sz=16&sll=43.218907,17.262568&sspn=0.010477,0.022724&ie=UTF8&ll=44.174325,16.864014&spn=5.279256,11.634521&t=h&z=7. Accesat la 17 septembrie 2010. 
  21. ^ Željko Rogošić (30 noiembrie 2004). „Autocesta učinila Zadar uspješnijim od Zagreba [Autostrada a făcut Zadarul mai de succes decât Zagrebul]” (în croată). Nacional (472). Arhivat din original la 1 iulie 2012. http://www.webcitation.org/68pgSIwAB. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  22. ^ a b Privremeno zaustavljeni radovi na dionici Ravča-Vrgorac-Ploče [Lucrările la secțiunea Ravča-Vrgorac-Ploče au fost suspendate]” (în croată). Poslovni dnevnik. 10 februarie 2010. http://www.poslovni.hr/139501.aspx. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  23. ^ a b Goran Zubčić, Ahmet Kalajdžić, Mate Primorac (30 iulie 2010). „Od 60 milijuna eura ni metar ceste do Dubrovnika [60 de milioane de euro pentru zero metri de drum către Dubrovnik]” (în croată). Slobodna Dalmacija. http://www.slobodnadalmacija.hr/Hrvatska/tabid/66/articleType/ArticleView/articleId/111256/Default.aspx. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  24. ^ Vijadukt Drežnik kod Karlovca [Drežnik Viaduct near Karlovac]” (în croată). Gradimo. 29 iulie 2009. Arhivat din original la 2 august 2010. http://web.archive.org/web/20100802055304/http://www.gradimo.hr/Vijadukt-Dreznik-kod-Karlovca/hr-HR/13054.aspx. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  25. ^ a b c d Rest areas – types and facilities”. Autocesta Rijeka - Zagreb. http://www.arz.hr/index.php?page=6&sub=2&lng=2. Accesat la 7 septembrie 2010. 
  26. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y Rest Areas”. Hrvatske autoceste. http://www.hac.hr/en/motorways/rest-areas/. Accesat la 29 iulie 2011. 
  27. ^ a b c Odluka o razvrstavanju javnih cesta u državne ceste, županijske ceste i lokalne ceste [Hotărârea privind clasificarea drumurilor publice ca drumuri naționale, drumuri cantonale și drumuri locale]” (în croată). Narodne Novine. 17 februarie 2010. http://narodne-novine.nn.hr/clanci/sluzbeni/2010_02_17_410.html. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  28. ^ Transport: launch of the Italy-Turkey pan-European Corridor through Albania, Bulgaria, Former Yugoslav Republic of Macedonia and Greece”. Uniunea Europeană. 9 septembrie 2002. http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/02/1275&format=HTML&aged=0&language=EN;&guiLanguage=en. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  29. ^ Mission”. Hrvatske autoceste. http://www.hac.hr/en/about-us/mission/. Accesat la 29 iulie 2011. 
  30. ^ (PDF) Croatian Motorways. Hrvatske autoceste. 2007. pp. 130–133. ISBN 978-953-7491-09-3. http://www.hac.hr/files/file/brosure/monografija/virtualMagazine.html. Accesat la 5 septembrie 2010 
  31. ^ a b How to reach us”. Croatian Olympic Centre Bjelolasica. http://www.bjelolasica.hr/index.php?page=whereAreWe&l=en. Accesat la 7 septembrie 2010. 
  32. ^ Mario Crnjak, Goran Puž (13 iunie 2007). „Autocesta A1 Zagreb — Split — Dubrovnik, dionica Dugopolje — Šestanovac [Autostrada A1: secțiunea Zagreb — Split — Dubrovnik, Dugopolje — Šestanovac]” (în croată) (PDF). Ministerul Mării, Transportului și Infrastructurii. http://www.mppi.hr/UserDocsImages/HAC_SESTANOVAC_HR.pdf. Accesat la 7 septembrie 2010. 
  33. ^ Koncesionari autocesta povećali prihode 4,1 posto [Concesionarii autostrăzilor și-au crescut veniturile cu 4,1 procente]” (în croată). Vjesnik. 21 iulie 2011. Arhivat din original la 14 iunie 2012. http://www.webcitation.org/68PeIikPG. Accesat la 15 august 2011. 
  34. ^ Statistički podaci [Date statistice]” (în croată) (PDF). HUKA bilten (HUKA) (19): 8. 1 iulie 2010. http://www.huka.hr/objekti/publikacije/hr/2010_19.pdf. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  35. ^ a b Traffic counting on the roadways of Croatia in 2009 – digest” (PDF). Hrvatske ceste. 1 mai 2010. http://www.hrvatske-ceste.hr/WEB%20-%20Legislativa/brojenje-prometa/CroDig2009.pdf. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  36. ^ 'Špica' sezone: Na izlazu u Lučkom kolona 5 km [Sezon de vârf: coadă de 5 kilometri la ieșirea Lučko]” (în croată). Nova TV (Croația). 17 iulie 2010. http://dnevnik.hr/vijesti/hrvatska/spica-turisticke-sezone-na-izlazu-u-luckom-kolona-5-km.html. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  37. ^ Kristina Tešija (13 iunie 2009). „Od danas puno manje gužve u Lučkom [Cozi mult mai mici la Lučko începând de azi]” (în croată). Nova TV (Croația). http://dnevnik.hr/vijesti/hrvatska/otvorena-nova-naplatna-postaja-za-bezgotovinsko-placanje.html. Accesat la 15 august 2011. 
  38. ^ Marijana Šešo (28 decembrie 2008). „U ljeto 2009. brži protok kroz Lučko [Flux de trafic mai rapid la Lučko până în vara lui 2009]” (în croată). Slobodna Dalmacija. http://www.slobodnadalmacija.hr/Biznis/tabid/69/articleType/ArticleView/articleId/35965/Default.aspx. Accesat la 5 septembrie 2010. 
  39. ^ a b Autocesta Zagreb — Split — Dubrovnik, dionice Šestanovac — Zagvozd i Zagvozd — Ravča [Autostrada Zagreb — Split — Dubrovnik, secțiunile Šestanovac — Zagvozd și Zagvozd — Ravča]” (în croată) (PDF). Ministerul Mării, Transportului și Infrastructurii din Croația. http://www.mppi.hr/UserDocsImages/HAC%20brosura%2002.pdf. Accesat la 7 septembrie 2010. 
  40. ^ a b Autocesta A1, Zagreb — Split — Dubrovnik [Autostrada A1, Zagreb — Split — Dubrovnik]” (în croată) (PDF). HUKA bilten (HUKA) (11): 1. 1 iulie 2007. http://www.huka.hr/v2/objekti/publikacije/hr/2007_11.pdf. Accesat la 7 septembrie 2010. 
  41. ^ a b Premijerka Kosor otvorila dionicu Ravča — Vrgorac autoceste A1 [Primul ministru Kosor inaugurează segmentul Ravča — Vrgorac din autostrada A1]” (în croată). Ministerul Mării, Transporturilor și Infrastructurii din Croația. 30 iunie 2011. Arhivat din original la 9 iulie 2011. http://web.archive.org/web/20110709103926/http://www.mmpi.hr/default.aspx?id=7873. Accesat la 21 august 2011. 
  42. ^ Kosor na otvaranju autoceste: I mi smo u pregovorima probijali tunele i gradili vijadukte [Kosor la inaugurarea autostrăzii: am construit și tuneluri și viaducte în timpul negocierilor]” (în croată). Nacional. 30 iunie 2011. Arhivat din original la 1 iulie 2012. http://www.webcitation.org/68pgKXmct. Accesat la 30 iunie 2011. 
  43. ^ a b c d DANAS OTVORENA NOVA DIONICA RAVČA VRGORAC NA A1 ZAGREB-SPLIT-DUBROVNIK [Noul segment Ravča – Vrgorac din autostrada A1 Zagreb-Split-Dubrovnik s-a deschis astăzi]” (în croată). Hrvatske autoceste. 30 iunie 2011. http://www.hac.hr/hr/odnosi-s-javnoscu/informacije-i-obavijesti/. Accesat la 30 iunie 2011. 
  44. ^ Objava za medije, Sveti Rok i Mala Kapela [Sveti Rok și Mala Kapela — comunicat de presă]” (în croată). Hrvatske autoceste. 29 mai 2009. http://www.hac.hr/hr/odnosi-s-javnoscu/press-centar/objave-za-medije/sveti-rok-i-mala-kapela,22.html?p=3. Accesat la 7 septembrie 2010. 
  45. ^ Od sutra u prometu obje cijevi tunela Sveti Rok i Mala Kapela [Ambele fire de circulație prin tunelurile Mala Kapela și Sveti Rok vor fi deschise de mâine]” (în croată). Ministry of Tourism (Croatia). 29 mai 2009. http://www.mint.hr/default.aspx?id=5145. Accesat la 7 septembrie 2010. 
  46. ^ Reference — Maslenički most iznad novskoga Ždrila [Referințe — Podul Maslenica peste Novsko Ždrilo]” (în croată). Konstruktor. http://www.konstruktor-split.hr/reference/tabid/905/agentType/View/PropertyID/86/sortBy/cf6/PropertyTypeID/7/Default.aspx. Accesat la 16 iunie 2010. 
  47. ^ Branko Nadilo (2003). „Most preko rijeke Krke kod Skradina [Podul peste râul Krka lângă Skradin]” (în croată) (PDF). Građevinar (Asociația Inginerilor Constructori din Croația) 55 (12): 743–749. ISSN 0350-2465. http://www.casopis-gradjevinar.hr/dokumenti/200312/6.pdf. Accesat la 21 iunie 2012. 
  48. ^ a b Mate Primorac (4 noiembrie 2009). „Obilazak autoceste Ravča–Ploče s glavnim inženjerom: Novac usporio izgradnju autoceste [Un tur al autostrăzii Ravča–Ploče cu inginerul-șef: finanțarea încetinește ritmul construcției autostrăzii]” (în croată). Slobodna Dalmacija. http://www.slobodnadalmacija.hr/Dubrovnik/tabid/75/articleType/ArticleView/articleId/77399/Default.aspx. Accesat la 21 septembrie 2010. 
  49. ^ Mate Primorac (4 iulie 2011). „SVAĐA STANOVNIKA OKO IMENA – Nova dionica A1: vijadukt Kotezi opet Bunina [Populația locală implicată în controversa numelui – noua secțiune din A1: viaductul Kotezi a fost rebotezat din nou «Bunina»]” (în croată). Slobodna Dalmacija. http://www.slobodnadalmacija.hr/Split-županija/tabid/76/articleType/ArticleView/articleId/142501/Default.aspx. Accesat la 21 august 2011. 
  50. ^ Jure Divić (27 august 2010). „Dalmatina čeka još samo bojanje tunela [Mai rămâne de făcut doar vopsirea tunelurilor pe Dalmatina]” (în croată). t-portal. http://www.tportal.hr/biznis/gospodarstvo/83626/Dalmatina-ceka-jos-samo-bojanje-tunela.html. Accesat la 21 septembrie 2010. 
  51. ^ Jure Divić (25 iulie 2011). „Vijadukt Kotezi – zabava za narod [Viaductul Kotezi – circ]” (în croată). t-portal. http://www.tportal.hr/vijesti/hrvatska/140181/Vijadukt-Kotezi-zabava-za-narod.html. Accesat la 15 august 2011. 
  52. ^ a b Benjamin Sutherland (17 noiembrie 2007). „A Freeway to Europe”. Newsweek. Arhivat din original la 9 octombrie 2010. http://web.archive.org/web/20101009181316/http://www.newsweek.com/2007/11/17/a-freeway-to-europe.html. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  53. ^ European Agreement on main international traffic arteries (AGR) (with annexes and list of roads). Concluded at Geneva on 15 November 1975” (PDF). United Nations. http://treaties.un.org/doc/Publication/UNTS/Volume%201302/volume-1302-I-21618-English.pdf. Accesat la 29 august 2011. 
  54. ^ Jakša Miličić (31 august 2000). „Prikaz studije opravdanosti brze ceste Dubrovnik —Zagreb [Vedere generală asupra studiului de fezabilitate pentru drumul expres Zagreb — Dubrovnik]” (în croată). Građevinar. http://hrcak.srce.hr/file/20041. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  55. ^ Petar Đukan (28 septembrie 2000). „Osvrt na "Studiju opravdanosti brze ceste Dubrovnik — Zagreb" [Vedere generală asupra studiului de fezabilitate pentru drumul expres Zagreb — Dubrovnik]” (în croată). Građevinar. http://hrcak.srce.hr/file/20039. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  56. ^ S. Paparella (18 mai 2000). „Ugovor s Bechtelom je konačan: brza cesta definitivno otpada! [Contractul cu Bechtel la final: drumul expres a fost anulat]” (în croată). Slobodna Dalmacija. http://arhiv.slobodnadalmacija.hr/20000518/novosti3.htm. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  57. ^ Predsjednik Tuđman označio svršetak proboja tunela Sv. Rok [Președintele Tuđman marchează terminarea săpăturilor la tunelul Sveti Rok]” (în croată). Croatian Radiotelevision. 16 octombrie 1999. http://www.hrt.hr/arhiv/99/10/16/HRT0008.html. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  58. ^ %7C DUPLICATE DATA: title= Autocesta Zagreb — Split: sve brže do mora HUKA bilten [Autostrada Zagreb — Split: drum mai rapid către mare]” (în croată) (PDF). HUKA bilten (HUKA) (2): 2. 1 septembrie 2004. http://www.huka.hr/v2/objekti/publikacije/hr/2004_02.pdf %7C DUPLICATE DATA: title= Autocesta Zagreb — Split: sve brže do mora. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  59. ^ Tunel Mala Kapela i šibenska trasa u prometu prije kraja lipnja [Ruta Mala Kapela și Šibenik se va deschide înainte de sfârșitul lui iunie]” (în croată) (PDF). Ministerul Mării, Transportului și Infrastructurii din Croația. 3 iunie 2005. http://www.mppi.hr/default.aspx?id=871. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  60. ^ Crnjak, Mario; Puž, Goran (1 noiembrie 2007) (PDF). Kapitalna prometna infrastruktura [Infrastructura de transport a Capitalei]. Hrvatske autoceste. pp. 9–15. Format:Listed Invalid ISBN. http://www.mppi.hr/UserDocsImages/Kapitalna_prometna_infrastruktura.pdf. Accesat la 11 octombrie 2010 
  61. ^ Meri Šilović (29 noiembrie 2008). „Za Božić Dalmatinom sve do Ravče [La Ravča prin Dalmatina până de Crăciun]” (în croată). Slobodna Dalmacija. http://www.slobodnadalmacija.hr/Split-županija/tabid/76/articleType/ArticleView/articleId/32262/Default.aspx. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  62. ^ Živana Juras (6 iulie 2010). „Dalmatina ih zaobišla – od brze ceste ništa [Ocolit de Dalmatina, fără drum expres]” (în croată). Slobodna Dalmacija. http://www.slobodnadalmacija.hr/Šibenik/tabid/74/articleType/ArticleView/articleId/108536/Default.aspx. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  63. ^ Započeli radovi na izgradnji čvora Donja Zdenčina [Începe construcția nodului Donja Zdenčina]” (în croată). Autocesta Rijeka – Zagreb. http://www.arz.hr/novosti/dzdencina1.html?lng=1. Accesat la 23 septembrie 2010. 
  64. ^ a b Studija o utjecaju na okoliš izgradnje državne ceste od čvora Donja Zdenčina (autocesta A1) do mosta na Kupi kod Lasinje [Construcția unui drum național de la nodul Donja Zdenčina (autostrada A1) până la podul Kupa din Lasinja – studiu de impact asupra mediului]” (în croată). Ministry of Environmental Protection, Physical Planning and Construction. 16 mai 2010. http://puo.mzopu.hr/default.aspx?id=4325. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  65. ^ a b Otvoren čvor Donja Zdenčina [S-a deschis nodul Donja Zdenčina]” (în croată). Croatian Radiotelevision. 21 noiembrie 2010. http://www.hrt.hr/index.php?id=48&tx_ttnews%5Btt_news%5D=95091&cHash=db6a2cab95. Accesat la 21 noiembrie 2010. 
  66. ^ Zdravko Bičak (29 iunie 2012). „Novigrad dobio ulaz na autocestu, a Slovenci najkraći put do mora [Novigradul capătă ieșire de pe autostradă, iar slovenii— un drum mai scurt spre mare]” (în croată). Večernji list. http://www.vecernji.hr/regije/novigrad-dobio-ulaz-autocestu-a-slovenci-najkraci-put-mora-clanak-425499. Accesat la 4 iulie 2012. 
  67. ^ Izgradnja autoceste Zagreb — Split prema planu [Construcția autostrăzii Zagreb — Split continuă conform planului]” (în croată). Croatian Radiotelevision. 11 mai 2003. http://www.hrt.hr/arhiv/2003/05/11/HRT0018.html. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  68. ^ Zdravko Juričko (6 mai 2008). „Dalmatinom do Ploča tek krajem 2009. [Până la Ploče pe Dalmatina cel mai devreme începând cu sfârșitul lui 2009]” (în croată). Slobodna Dalmacija. http://www.slobodnadalmacija.hr/Auto-moto/tabid/90/articleType/ArticleView/articleId/6338/Default.aspx. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  69. ^ HAC-ovi legalisti: Ugovori za dionicu tešku 2,6 milijardi su zakoniti” (în croată). Net.hr. 26 februarie 2010. http://danas.net.hr/hrvatska/page/2010/02/26/0591006.html. Accesat la 30 iunie 2011. 
  70. ^ a b Ante Šunjić (3 februarie 2012). „Dionica od Vrgorca do Ploča do kraja godine [Segmentul Vrgorac-Ploče gata până la sfârșitul anului]” (în croată). limun.hr. http://limun.hr/main.aspx?id=785614&Page=2. Accesat la 2 august 2012. 
  71. ^ Željko Rogošić (22 februarie 2005). „Ove godine kreće gradnja novih 260 km autocesta [Construcția a încă 260 kilometri de autostrăzi în acest an]” (în croată). Nacional (484). Arhivat din original la 1 iulie 2012. http://www.webcitation.org/68pgbsmrx. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  72. ^ Gordan Zubčić (16 iulie 2012). „Dalmaciji 2013. godine 30 km novih (auto)cesta [30 km de noi autostrăzi și drumuri în Dalmația în 2013]” (în croată). Slobodna Dalmacija. http://www.slobodnadalmacija.hr/Hrvatska/tabid/66/articleType/ArticleView/articleId/181143/Default.aspx. Accesat la 2 august 2012. 
  73. ^ A. Marunić-Lisičić (5 iulie 2008). „Gradi se autocesta Doli-Osojnik za 79 milijuna kuna [Se va construi autostrada Doli – Osojnik în valoare de 79 milioane de kuna]” (în croată). Slobodna Dalmacija. http://www.slobodnadalmacija.hr/Dubrovnik/tabid/75/articleType/ArticleView/articleId/13674/Default.aspx. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  74. ^ Kate Šutalo (11 mai 2009). „Sanader otvorio radove na autocesti do Dubrovnika [Sanader deschide șantierul autostrăzii Dubrovnik]” (în croată). Jutarnji list. http://www.jutarnji.hr/sanader-otvorio-radove-na-autocesti-do-dubrovnika/205184/. Accesat la 7 septembrie 2010. 
  75. ^ Dubrovačko-neretvanska županija: Za ceste 730 milijuna kuna! [Cantonul Dubrovnik-Neretva: 730 milioane de kuna pentru drumuri]” (în croată). business.hr. 22 februarie 2010. http://www.business.hr/hr/Naslovnica/Ekonomija/Dubrovacko-neretvanska-zupanija-Za-ceste-730-milijuna-kuna. Accesat la 7 septembrie 2010. 
  76. ^ Trenutno u gradnju može samo dionica Osojnik – Doli [Doar segmentul Osojnik – Doli este gata de construcție]” (în croată). Dubrovnik.net. 14 martie 2010. http://www.dubrovniknet.hr/novost.php?id=8495. Accesat la 5 septembrie 2010. 
  77. ^ Pelješki most ide dalje unatoč premijerki [Podul Pelješac merge mai departe în ciuda primului ministru]” (în croată). Jutarnji list. 29 iulie 2009. http://www.jutarnji.hr/peljeski-most-ide-dalje-unatoc-premijerki/304624/. Accesat la 3 august 2012. 
  78. ^ Darko Pajić (16 mai 2012). „Vlada i izvođači radova raskidaju ugovor o gradnji Pelješkog mosta, Hrvatskoj prijeti međunarodni skandal! [Guvernul și contractorii anulează contractul Podului Pelješac, Croația amenințată de un scandal internațional!]” (în croată). Novi list. http://www.novilist.hr/Vijesti/Hrvatska/Vlada-i-izvodaci-radova-raskidaju-ugovor-o-gradnji-Peljeskog-mosta-Hrvatskoj-prijeti-medunarodni-skandal. Accesat la 3 august 2012. 
  79. ^ Pelješki most otišao u povijest. Milanović: Taj most nije besmislica, ali njegova izgradnja nije dovoljno ozbiljno isplanirana [Podul Pelješac este istorie. Milanović: podul acela nu e o prostie, dar construcția sa nu a fost suficient de serios planificată]” (în croată). Večernji list. 17 mai 2012. http://www.jutarnji.hr/peljeski-most-otisao-u-povijest--vlada-odlucila-raskinuti-ugovor-o-gradnji/1028671/. Accesat la 4 iunie 2012. 
  80. ^ BiH nudi rješenje za autocestu do Dubrovnika koridorom kroz Neum [Bosnia și Herțegovina oferă o soluție pentru autostrada către Dubrovnik pe un coridor prin Neum]” (în croată). Večernji list. 19 aprilie 2012. http://www.vecernji.hr/vijesti/bih-nudi-rjesenje-autocestu-dubrovnika-koridorom-kroz-neum-clanak-400490. Accesat la 8 mai 2012. 
  81. ^ Milan Šutalo (1 mai 2012). „Autocesta može, ali bez trgovine teritorijem Neuma [Autostrada este bună dar fără negocieri pe teritoriul de la Neum]” (în croată). Deutsche Welle. http://www.dw.de/dw/article/0,,15919619,00.html. Accesat la 8 mai 2012. 
  82. ^ J.Bohutinski, S. Veljković, T. Romić, T. Krasnec (18 iulie 2012). „Hajdaš: Propadne li koridor, ipak ćemo graditi pelješki most! [Hajdaš: Dacă coridorul [Neum eșuează, construim până la urmă podul Pelješac]]” (în croată). Večernji list. http://www.vecernji.hr/vijesti/hajdas-propadne-li-koridor-ipak-cemo-graditi-peljeski-most-clanak-432533. Accesat la 3 august 2012. 
  83. ^ Krešimir Žabec (23 iulie 2012). „Hrvatska će dati 200 milijuna, a EU 1,1 milijardi kuna [Croația va veni cu 200 de milioane, iar UE cu 1,1 miliarde de Kuna]” (în croată). Jutarnji list. http://www.jutarnji.hr/peljeski-most--hrvatska-ce-dati-200-milijuna--a-eu-1-1-milijardi-kuna/1042151/. Accesat la 3 august 2012. 
  84. ^ Basic types and offer of roadside service facilities”. Hrvatske autoceste. http://www.hac.hr/en/motorways/rest-areas/basic-types/. Accesat la 29 iulie 2011. 
  85. ^ EuroTests – EuroTest 2009 – Motorway Rest Areas”. EuroTest. http://www.eurotestmobility.com/eurotest.php?itemno=325&lang=EN. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  86. ^ Ivica Marasović (22 septembrie 2009). „Priznanje odmorištu Krka, ocjena izvrstan [Premiu pentru spațiul de servicii Krka cu calificativul excelent]” (în croată). Slobodna Dalmacija. http://www.slobodnadalmacija.hr/%C5%A0ibenik/tabid/74/articleType/ArticleView/articleId/71231/Default.aspx. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  87. ^ Rest areas – Stupnik”. Autocesta Rijeka–Zagreb. http://www.arz.hr/index.php?page=6&sub=4&lng=2. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  88. ^ Rest areas – Desinec”. Autocesta Rijeka–Zagreb. http://www.arz.hr/index.php?page=6&sub=5&lng=2. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  89. ^ a b Pretraga po benzinskim postajama [Filling station search]” (în Croatian). Petrol. http://www.petrol.hr/index.php?sv_path=98%2C99&region=&F0=on&F1=on&location=&date=&hour=0&x=43&y=7. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  90. ^ Motel Petrol Desinec”. Marché. Arhivat din original la 27 august 2010. http://web.archive.org/web/20100827123629/http://marche.moevenpick.com/#/28/-1/-1/none/de. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  91. ^ a b Rest areas – Draganić”. Autocesta Rijeka–Zagreb. http://www.arz.hr/index.php?page=6&sub=6&lng=2. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  92. ^ a b c Lista benzinskih postaja (br. 2–5, 39, 40) [Lista benzinăriilor (nr. 2–5, 39, 40)]” (în croată). Tifon. Arhivat din original la 4 octombrie 2010. http://web.archive.org/web/20101004181012/http://www.tifon.hr/default.asp?ru=99%26akcija=. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  93. ^ Marché Draganić Sjever”. Marché. Arhivat din original la 27 august 2010. http://web.archive.org/web/20100827123629/http://marche.moevenpick.com/#/28/-1/-1/none/de. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  94. ^ Rest areas – Vukova Gorica”. Autocesta Rijeka–Zagreb. http://www.arz.hr/index.php?page=6&sub=7&lng=2. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  95. ^ a b c d e Petrol Station Search – A1 motorway”. INA. Arhivat din original la 24 septembrie 2010. http://web.archive.org/web/20100924180355/http://ina.hr/default.aspx?id=475. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  96. ^ Marché Dobra Zapad”. Marché. Arhivat din original la 27 august 2010. http://web.archive.org/web/20100827123629/http://marche.moevenpick.com/#/28/-1/-1/none/de. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  97. ^ OMV-Perušić – detalji [OMV-Perušić – detalii]” (în croată). OMV. http://213.144.6.87/omv/web/routing/routing_result.jsf;jsessionid=139DCDC9C622E33CFAE5BFE3A1DD2947?ANON=4&LNG=hr. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  98. ^ Motel Zir”. Macola. http://www.macola.hr/index.php?option=com_content&view=article&id=23&Itemid=50&lang=en. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  99. ^ a b Mataš – Hotel Velebitska Kraljica” (în croată). Mataš. http://www.matas.hr/. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  100. ^ Marché Jasenice Sjever”. Marché. Arhivat din original la 27 august 2010. http://web.archive.org/web/20100827123629/http://marche.moevenpick.com/#/28/-1/-1/none/de. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  101. ^ OMV-Nadin – detalji [OMV-Nadin – detalii]” (în croată). OMV. http://213.144.6.87/omv/web/routing/routing_result.jsf;jsessionid=139DCDC9C622E33CFAE5BFE3A1DD2947?ANON=4&LNG=hr. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  102. ^ Crobenz – Benzinske postaje [Crobenz – benzinării]” (în croată). Crobenz. http://www.crobenz.hr/uploads/crobenz_mapa.swf. Accesat la 26 septembrie 2010. 
  103. ^ Biokovo Nature Park – Visiting”. Biokovo Nature Park. http://www.biokovo.com/?show=41428. Accesat la 7 septembrie 2010. 
  104. ^ Odluka o izmjenama i dopunama odluke o razvrstavanju javnih cesta u autoceste [Hotărâre privind modificarea și adăugirea Hotărârii privind clasificarea drumurilor publice ca autostrăzi]” (în croată). Narodne Novine. 23 ianuarie 2009. http://narodne-novine.nn.hr/clanci/sluzbeni/2009_01_13_296.html. Accesat la 6 septembrie 2010. 
  105. ^ Vlada: Ugovor o jamstvu i financiranju s EIB-om za dovršetak autoceste na koridoru Vc [Guvernul: Contractul de garantare și finanțare cu EIB pentru terminarea autostrăzii de pe coridorul Vc]” (în croată). Government of the Republic of Croatia. 28 aprilie 2011. http://www.mppi.hr/default.aspx?id=7684. Accesat la 30 iunie 2011.