Ana de Châtillon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Stema familiei Annei de Châtillon

Ana de Châtillon sau Agnès de Antiohia, cunoscută și sub numele de Agnès de Châtillon (n. 1154 – decedată circa 1184) a fost soția regelui Béla al III-lea al Ungariei și mama regilor Imre și Andrei al II-lea ai Ungariei.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ana de Châtillon / Agnès de Châtillon s-a născut în anul 1154 ca fiică a lui Renaud de Châtillon[1] și a soției sale, prințesa Constance a Antiohiei (1127–1163).

Tatăl Agnèsei a fost capturat de musulmani, în noiembrie 1160, și a fost închis la Alep, în următorii șaptesprezece ani, după care a fost executat de Saladin.

În 1170, Agnès a mers la Constantinopol, unde sora sa, Maria, era soția împăratului bizantin Manuel I Comnenul. La curtea imperială, Agnès a primit numele de Anna / Ana. La cererea împăratului, Agnès s-a căsătorit cu prințul Bela, fiul regelui Géza al II-lea și frate al regelui Ștefan al III-lea, care primise, la curtea bizantină numele de Alexios. Alexios era ostatic la curtea bizantină a bazileului Manuel I Comnenul. Alexios, în timpul cât a trăit în Constantinopol, și-a însușit cultura bizantiană. Manuel I Comnen nu avea fii la vremea respectivă, ci doar fiice și îl crescuse pe Bela ca pe urmașul său la tron.

Noua pereche a mers într-un pelerinaj la Ierusalim, unde a făcut o donație ordinului călugăresc ospitalier.

În cursul verii anului 1172, după moartea regelui Ștefan al III al Ungariei, soțul Anei a urcat pe tronul Ungariei ​​ca regele Béla al III-lea, și-au mutat în Ungaria. În anul 1179 a ctitorit Mănăstirea cisterciană de la Igriș, abație-filială a mănăstirii călugărilor cistercieni de la Pontigny.

Împreună cu regele Bela, a avut șase copii:

Sfârșitul vieții[modificare | modificare sursă]

Sarcofagul Anei și al soțului ei (secolul al XIX-le), în Biserica Mátyás, din Budapesta

Ana a murit în 1184, la vârsta de 30 de ani, și a fost înmormântată în orașul Székesfehérvár. În anul 1848, mormântul ei a fost desfăcut, iar rămășițele pământești ale reginei au fost transferate, alături de cele ale soțului ei, în Biserica Mátyás (în maghiară Mátyás-templom), din Buda, azi cartier al Budapestei, pe malul drept al Dunării.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Renaud de Châtillon (născut spre anul 1120 - mort executat de Saladin, în 1187, la Hattin) a fost prinț consort al Antiohiei (1153 - 1163), apoi senior al Cisiordaniei și al Hebronului.
  2. ^ a b c d e Jiri Louda et Michael MacLagan, Les Dynasties d'Europe, Bordas, 1995.
  3. ^ Bonifaciu I de Monferrat (născut pe la 1150 - decedat în 1207) era marchiz de Monferrat și rege al Thessalonicului (1205-1207). A fost unul dintre conducătorii celei de-a patra cruciade.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • hu Bertényi, I. , Diószegi, I. , Horváth, J. , Kalmár, J. y Szabó P. (2004). Királyok Könyve. Magyarország és Erdély királyai, királynői, fejedelmei és kormányzói. Budapest, Hungría: Helikon Kiadó.
  • hu Korai Magyar Történeti Lexikon (9-14. század), főszerkesztő: Kristó Gyula, szerkesztők: Engel Pál és Makk Ferenc (Akadémiai Kiadó, Budapest, 1994)
  • fr Jiri Louda et Michael MacLagan, Les Dynasties d'Europe, Bordas, Paris, 1995. ISBN 2-04-027115-5

Vezi și[modificare | modificare sursă]