Biserica Mátyás

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Biserica Mátyás
Mattias Budapest BÅn.JPG
Biserica Mátyás
Informații generale
Confesiune: romano-catolică
Hram: Adormirea Maicii Domnului
Ctitor: Matia Corvin
Tip: biserică gotică
Anul sfințirii: 1896
Localizare
Țara: Ungaria
Localizare: Budapesta
Date despre construcție
Stil arhitectonic: gotic și neogotic
Arhitect: Frigyes Schulek
Înălțime maximă: 74 de metri

Biserica Mátyás (în maghiară Mátyás-templom), mai precis Biserica Adormirea Maicii Domnului din Budavár[1] (în maghiară Budavári Nagyboldogasszony-templom) sau Biserica Încoronării din Budavár (în maghiară Budavári Koronázó Főtemplom), este o biserică situată în Piața Sfintei Treimi din Budapesta, în fața Bastionului Pescarilor din sectorul Cetății Buda. În conformitate cu tradiția bisericii, ea a fost construită inițial în stil romanic în 1015. Clădirea actuală este realizată în stil gotic târziu în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a fost restaurată la sfârșitul secolului al XIX-lea. După mărime, ea a fost cea de-a doua biserică din Buda medievală și a șaptea biserică din Regatul medieval al Ungariei.

Ea a fost biserica domnească a Regatului Ungariei, loc de botez, încoronare și prohodire a membrilor familiei regale. Își are denumirea de la faptul că aici a avut loc nunta regelui Ungariei, Matia Corvin (1458 - 1490). Este unul dintre cele mai importante sanctuare catolice din Budapesta.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Biserica a fost consacrată Maicii Domnului, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, sărbătorit la 15 august. Denumirea sa populară de Biserica Mátyás provine de la numele regelui Matia Corvin, care a ordonat transformarea turnului sudic al acesteia. Biserica a fost locul unde au fost celebrate mai multe încoronări ale regilor Ungariei, inclusiv cea a lui Carol al IV-lea în 1916 (ultimul rege habsburgic). Aici au avut loc cele două cununii ale regelui Matia (prima cu Ecaterina de Poděbrady și, după moartea ei, cu Beatrice de Napoli). În timpul unui secol și jumătate de ocupație turcească, marea majoritate a comorilor sale bisericești au fost expediate la Pressburg (Bratislava de astăzi) și, după ocuparea Budei în 1541, biserica a devenit principala moschee a orașului. Frescele bogat ornamentate, care împodobeau anterior pereții clădirii, au fost văruite, iar mobilier interior a fost scos afară.

Biserica a fost locul unde a avut loc așa-numita Minune a Sfintei Fecioare Maria. Ea a suferit distrugeri în timpul luptelor pentru eliberarea Budei. În 1686 în timpul asedierei orașului de către Liga Sfântă un zid al bisericii s-a prăbușit din cauza proiectilelor trase de tunuri. S-a dovedit că o veche statuie a Sfintei Fecioare Maria era ascunsă în spatele zidului. Din cauza faptului că sculptura Fecioarei Maria a apărut în fața musulmanilor care se rugau, moralul garnizoanei a scăzut și orașul a fost eliberat în aceeași zi.

Deși după alungarea turcilor în 1686 s-a făcut o încercare de a restaura biserica în stil baroc, dovezile istorice arată că lucrarea a fost în mare măsură nesatisfăcătoare. La 8 iunie 1867, Elisabeta de Wittelsbach[2] și Francisc Iosif au fost încoronați în Biserica Mátyás ca suverani ai Regatului Ungariei.

Construcția și-a recăpătat o mare parte din fosta sa splendoare în perioada marelui boom arhitectural de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Forma sa actuală i se datorează arhitectului Frigyes Schulek, care a condus o campanie de restaurare profundă a bisericii între anii 1873 și 1896. La reconstrucția ei în stil neogotic de la sfârșitul secolului al XIX-lea au lucrat cei mai renumiți artiști de epocă.

Biserica a fost restaurată după planul său inițial din secolul al XIII-lea, dar o serie de elemente originale gotice timpurii au fost scoase la iveală. Prin adăugarea, de asemenea, de motive noi (cum ar fi plăci de diamant pe acoperiș și garguie) Schulek s-a asigurat că munca sa, atunci când va fi terminată, va fi extrem de controversată.[3]

În Biserica Mátyás se află Muzeul de Artă Bisericească, care începe din cripta medievală și duce până la Capela Sf. Ștefan. Galerie conține o serie de relicve sacre și sculpturi medievale din piatră, împreună cu o copie exactă a Sfintei Coroane a Ungariei și a bijuteriilor coroanei.[4] În capela funerară se află sarcofagul lui Béla al III-lea al Ungariei și cel al Anei de Châtillon.

În spatele său se află Bastionul Pescarilor (Halászbástya) din Piața Sf. Treimi (Szentháromság) - un sistem de bastioane cu șapte turnuri în stil neoromanic.

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ În maghiară Budavár, iar în limba română, „Cetatea Buda”
  2. ^ Elisabeta de Wittelsbach, soția împăratului Franz Iosif, este cunoscută, mai ales, sub numele de Împărăteasa Sissi.
  3. ^ http://www.szakinfo.hu/matyas-templom/eng/ind_tort.htm
  4. ^ hungarystartshere

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Csemegi József, A Budavári Főtemplom, Képzőművészeti Alap Kiadóvállalata, Budapest, 1955.
  • Rolf Schneider, 100 most beautiful cathedrals of the world: A journey through five continents, Manfred Leier. ed. trans. from German by Susan Ghanouni and Rae Walter. Edison, New Jersey: Chartwell Books, 2004. pp. 104–105.
  • Mátéffy Balázs – Gadányi György, Lebendige Steine – Die unbekannte Matthiaskirche, Viva Média-Incoronata, Budapest, 2003. ISBN 963-7619-51-8
  • Mátéffy Balázs, A Koronázó Főtemplom, Corvinus Kiadó, Budapest, 2002.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica Mátyás