Algă roșie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alge roșiiAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Laurencia.jpg
Clasificare științifică
Regn: Protista
Încrengătură: Rhodophyta

Algele roșii (Rhodophyta) reprezintă un grup de alge ce grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Sunt organisme eucariote. Marea majoritate a algelor roșii sunt multicelulare. Deoarece acestea absorb lumina albastră, iar lumina albastră poate străbate adâncimi mai mari, algele roșii pot fi găsite la adâncimi mai mari decât celelalte alge. Acestea sunt consumate de om, reprezentând o sursă bogată de proteine.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

  • Tal variat: unicelular, plasmodial, filamentos, parenchimatos.
  • Nu prezinta flagei in nici un stadiu al dezvoltarii ontogenetice.
  • Unele rodofite exista o diferentiere a talului in rizoid, cauloid si filoid.( Ceramium sp., Delesseria sp.)
  • Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei celulare).
  • Peretele celular este alcătuit din pectină și celuloză (celulozo-pectic). De asemenea in structura peretelui se gaseste xilan, iar in spatiile intercelulare se gasesc polizaharide mucilaginoase, coloidale cu structura complexa, precum agarul sau caragenul.
  • Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi, numiți ficobelizomi.
  • absența centriolelor;
  • Nu prezintă reticul endoplasmatic cloroplastian.
  • Unele sunt coralifere.
  • Conțin clorofila de tip a.
  • Prezintă majoritar reproducere sexuală.
  • Sunt fotoautotrofe.
  • Principalul produs de rezerva este amidonul de floridee. La unele rodofite mai sunt si alti produsi de rezerva cum ar fi manitolul (folosit in industria farmaceutica) sau fitosterolii.
  • Membrana celulara prezinta punctuatii.
  • Inmultirea cunoscuta este de tip vegetativ, asexuat si sexuat.
  • Unele specii sunt epifite sau parazite (un fenomen de adelfoparazitism -> cu gazde inrudite)


  Algele roșii (Rhodophyta) reprezintă un grup de alge ce grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină și alți pigmenți . Culoarea acestor pigmenți determină flori culoarea roz , rosu , albăstrui și alte. Sunt organisme eucariote. Marea majoritate a algelor roșii sunt multicelulare , ajungând la o înălțimi semnificativă ( până la 2 m ) , Thallus lor este dezmembrat alcatuit din tulpină și frunze . Deoarece acestea absorb lumina albastră, iar lumina albastră poate străbate adâncimi mai mari, algele roșii pot fi găsite la adâncimi mai mari decât celelalte alge. Acestea sunt consumate de om, reprezentând o sursă bogată de proteine. Corpul lor este foarte fraged și delicat . Au o varietate de culori , de la roșu aprins pînă la aproape negru . În combinație cu contururi bizare determinînd frumusețea incomparabilă a regatului subacvatic . Grupuri mari de alge trăes în apele marine și piscine cu apă dulce. Teoretic alge : pluteștesc la suprafața (pînă la o adâncime de 100 m ), în stratul de plancton , sau trăiesc în partea de jos în bentos . Rolul algelor în natură este enormă . Algele sintetiza substanțe organice . Unii cercetători susțin că unele diatomee sintetiza 50 % din materie organică produsă în lume. Algele sunt consumate de animale acvatice mici, pești și animale marine mari, de până la balena . În procesul de fotosinteză algele,eliberează oxigen, dizolvat în apă , fiind necesar pentru respirația peștilor și altelor animale acvatice . Folosirea practică a algelor roșii e foarte variată. O specie care trăește în Marea Nordului - hondrus - este folosit ca un remediu pentru boli ale tractului respirator . Alge roșii sunt utilizate pentru obținerea de legume folosite în industria produselor de patiserie și microbiologie. Resursele naturale de alge de mare în țara noastră sunt nesemnificative sunt raspîndite în Marea Neagră . Importanța algelor în natură și în viața omului este enormă , deoarece acestea creează mai multe biomasă decât plantele terestre .   1.1 Particularități structurale

Ceula - prezentă unitatea structurală de bază a corpului algelor ,sunt forme unicelulare sau multicelulare. Grup foarte unic le constă algele sifonale: thalli nu sunt împărțite în celule, în ciclul de dezvoltare este un stadiu unicelular . Este evident că celula și aici își păstrează valoarea ca element central , dezvoltare și diferențiere care duce în thallus e neobișnuită .

Algele roșii (Rhodophyta ) grupează aproximativ 6000 specii șia căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote multicelulare. Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule încadrul citoplasmei celulare), iar peretele celular este alcătuit din pectină și celuloză. Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi, numiți ficobelizomi, iarclorofila este de tip a . Forme multicelulare au apărut după ce celula a parcurs un drum lung și dificil de dezvoltare ca un organism independent . Trecerea de la stratul unicelular la stat multicelular este însoțită de pierderea de individualitate și schimbările legate de structura si functia de celule. Odată cu apariția și diferențierea legată de specializarea multicelulară a Thallului , trebue văzută ca primul pas spre evoluția în țesut ( histogeneză ) și organe ( organogeneza ) . În funcție de locația de celule multicelulare, thallus algelor poate fi reprezentat de formele filamentoase sau lamelare .


1.2Îmulțirea algelor roșii Inmulțirea algelor poate fi vegetativă, asexuată și sexuată. Inmulțirea vegetativă se realizează prin diviziunea celulelor solitare sau prin fragmentarea talului la algele pluricelulare.

Inmulțirea asexuată se face prin spori, care pot fi: zoospori cu flageli, mobili și aplanospori, neflagelați, imobili. Foarte des se întalncște înmulțirea prin zoospori care se formează întro celulă transformată în zoosporangs; nucleii acesteia se divid, se înconjoară cu citoplasmă, devin flagelați, cad pe fundul apei, aici regenerand o nouă plantă. Inmulțirea sexuată se face prin contopirea a doi gameți (celule sexuale cu potente diferite) haploizi din care rezultă un ou — zigot — diploid. Inmul¬țirea sexuată poate fi izogamă sau izogamie (gameții sunt egali ca mărime, dar de sexe diferite), anizogamă sau anizogamie, heterogamie (cu gameti diferiți ca mărime și sex, deși au aceeași formă, cei mai mari numindu-se macrogameti, iar cei mai mici microgameți) și oogomie (cand există un gamet mare, imobil, numit oosferă, format întrun organ feminin al plantei - oogon - si un gamat mic, mobil, numit anterozoid, format intr-un organ masculin al plantei - anteridie). În afară de cele arătate, la algele mai există și conjugarea, cand celulele sexuale nu sunt celule specializate, dar care prin contopire dau naș¬tere ia un zigot. Zigotul va intra în diviziune și dacă aceasta este normală (cariochineză), rezultată va avea numărul de cromozomi ai zigotului, adică dublu, iar dacă diviziunea este reducțională (meiotică), planta exaltată va avea numărul de cromozomi pe jumătate (generație haploidă). Pe plantele diploide se vor forma sporii (generație sporofitică sau diploidă, deoarece sporii sunt diploizi), iar pe plantele haploide se vor forma gameții masculini și feminini (generație gametofitică sau haploidă, deoarece gameții sunt haploizi); se poate întampla ca pe aceeași plantă, in unele cazuri, să se contopească atat spori, cat și gameți; oricum la talofite, există o evidentă alter¬nanță de generații(generația sporofitică este urmată de cea gametofitică, aceasta din urmă de generația sporofitică ș.a.m.d.), la unii taxoni cu ambele generații egale ca existență, iar la alții cu predominarea generației sporofitice față de generația gametofitică și invers. Filogenetic, se pare că algele își au originea în grupa euglenofitelor astotrofe, din care au apărut volvocalele unicelulare. De la această treaptă clorococalele și ulotricalele, ultimele generand încrengăturile briofite și pteridofite.

2.Clasificarea, încrengătura, reprezentanții principali Rhodophyta (Algele rosii) Acrochaetium savianum (Auduinella saviana) Este o alga rosie cu tal simplu, cu aspect de tufa, de tip heterotrih. Carpogonul fara pedicele, se dezvolta prin transformarea unei celule a talului. Celulele talului au un singur cromatofor, cu unul sau mai multi pirenoizi. Are lungimea de cativa milimetri. Traieste epifita pe alge, uneori si endofita in ape curate. |status = Incadrare taxonomica: Regnul Plantae, Increngatura Rhodophyta, Subdivizia Eurhodophytina, Clasa Florideophyceae, Subclasa Rhodymeniophycidae, Familia Acrochaetiaceae, Genul Acrochaetium.

Callithamnion corymbosum. Este o alga rosie cu tal filamentos, cu ramificatie pseudodihotomica. Celulele talului sunt plurinucleate. Are aspect delicat, cu tufe rotunjite, rosii-roz. Atinge lungimea de 10-15 cm. Se fixeaza pe substrat dur, primavara si toamna. Incadrare taxonomica: Regnul Plantae, Increngatura Rhodophyta, Subdivizia Eurhodophytina, Clasa Florideophyceae, Subclasa Rhodymeniophycidae, Ordinul Ceramiales, Familia Callithamniaceae, Tribul Callithamnieae, Genul Callithamnion.

Ceramium diaphanum Este o alga rosie cu un tal cilindric, filamentos, cu ramificatie dihotomica, cu aspect margelat datorita celulelor cu cromatofori care acopera in special articulatiile. Fiecare ramificatie se termina cu niste brate scurte cu aspect de cleste. Lungimea celulelor de la baza talului este de 4-5 ori mai mare decat latimea lor. Filamentele sunt fine, cu interstitii hialine. Atinge lungimea de 6-15 cm. Traieste pe pietre sau epifita pe Cystoseira, primavara si toamna. Incadrare taxonomica: Regnul Plantae, Increngatura Rhodophyta, Subdivizia Eurhodophytina, Clasa Florideophyceae, Subclasa Rhodymeniophycidae, Ordinul Ceramiales, Familia Ceramiaceae, Subfamilia Ceramioideae, Tribul Ceramieae, Genul Ceramium.

Ceramium virgatum Este o alga rosie. Stratul cortical acopera toata suprafata talului. Celulele stratului cortical sunt mici, dispuse fara nici o ordine. Organele de reproducere se dezvolta numai pe partile superioare ale talului. Lungimea celulelor de la partea bazala a talului este de doua ori mai mare ca latimea lor. Creste pe pietrele din apa si este mai numeroasa primavara. Incadrare taxonomica: Regnul Plantae, Increngatura Rhodophyta, Subdivizia Eurhodophytina, Clasa Florideophyceae, Subclasa Rhodymeniophycidae, Ordinul Ceramiales, Familia Ceramiaceae, Subfamilia Ceramioideae, Tribul Ceramieae, Genul Ceramium.   Coccotylus brodiei Sinonime: Phyllophora truncata, Phyllophora truncata f. brodiaei . Talul este multiaxial, lamelar, ramificat, in structura caruia exista o zona mediana cu celule dispuse in siruri compacte si o zona corticala din celule mici, dispuse radial. De pe “tulpinita” principala scurta se desfac ramuri laterale late care au la capete mai multe lame mici, plane sau ondulate. Atinge lungimea de 20-30 cm. Se reproduce intre lunile iunie si noiembrie. Habitatul tipic este “Campul lui Zernov”, o arie din nord-vestul Marii Negre, la adancimea de 43-48 m, care masura odata 11000 km patrati. Acum aceasta arie s-a redus foarte mult datorita eutrofizarii. Incadrare taxonomica: Regnul Plantae, Increngatura Rhodophyta, Subdivizia Eurhodophytina, Clasa Florideophyceae, Subclasa Rhodymeniophycidae, Ordinul Gigartinales, Familia Phyllophoraceae, Genul Coccotylus.

Phyllophora crispa Sinonime: Phyllophora nervosa. Este o alga rosie cu tal multiaxial, lamelar, ramificat, adesea dihotomic, in a carui structura exista o zona mediana cu celule dispuse in siruri compacte si o zona corticala din celule mici dispuse radial. Marginile ramificatiilor sunt incretite, iar median au un fel de “nervura”. Atinge lungimea de pana la 50 cm. Traieste fixata pe stanci la adancimi de 15-50 m. Incadrare taxonomica: Regnul Plantae, Increngatura Rhodophyta, Subdivizia Eurhodophytina, Clasa Florideophyceae, Subclasa Rhodymeniophycidae, Ordinul Gigartinales, Familia Phyllophoraceae, Genul Phyllophora.

Phyllophora pseudoceranoides Sinonime: Phyllophora membranifolia. Este o alga rosie la care de pe discul adeziv porneste o “tulpinita” scurta, de pe care se desfac ramuri laterale, cuneiforme, care au la capat mai multe lame mici plane sau ondulate. atinge lungimea de 20-30 cm. Traieste libera, nefixata, in zona sublitorala. Incadrare taxonomica: Regnul Plantae, Increngatura Rhodophyta, Subdivizia Eurhodophytina, Clasa Florideophyceae, Subclasa Rhodymeniophycidae, Ordinul Gigartinales, Familia Phyllophoraceae, Genul Phyllophora.

Polysiphonia denudata Sinonime: Hutchinsia biasolettoana, Hutchinsia variegata, Polysiphonia leptura, Polysiphonia vidovichii, Polysiphonia variegata. Este o alga rosie cu tal filamentos, ramificat in multiple planuri (are aspect de tufa). Axul talului este format din celule centrale, care sunt inconjurate de siruri de celule pericentrale (5-8 la varf). In sectiune transversala are aspect multiaxial. Atinge lungimea de 10-20 cm. Se intalneste la adancimi de 5-6 m. Incadrare taxonomica: Regnul Plantae, Increngatura Rhodophyta, Subdivizia Eurhodophytina, Clasa Florideophyceae, Subclasa Rhodymeniophycidae, Ordinul Ceramiales, Familia Rhodomelaceae, Tribul Polysiphonieae, Genul Polysiphonia.

Porphyra leucosticta Este o alga rosie cu tal lamelar, foliaceu, monostromatic care se ingusteaza spre baza. Celulele talului nu sunt legate intre ele prin plasmodesme, sunt uninucleate si au un cromatofor stelat. Celulele de la baza talului se impletesc formand o calozitate pentru fixare. Atinge lungimea de pana la 30 cm. Se intalneste in sezonul rece, pana in luna iunie, de la malul apei pana la adancimi de 4-5 m, fixate pe substrat dur. Incadrare taxonomica: Regnul Plantae, Increngatura Rhodophyta, Subdivizia Eurhodophytina, Clasa Bangiophyceae, Subclasa Bangiophycidae, Ordinul Bangiales, Familia Bangiaceae, Genul Porphyra.

3.Raspîndirea Algele roșii: Sunt foarte raspandite in apele marine, unde pot forma frunze gigantice. Aceste alge constituie hrana multor animale marine. De asemenea, unele se folosesc ca hrana pentru animalele domestice si la prepararea unor produse alimentare. Din unele se extrag bromura de potasiu si iodul. Cantitati mari de alge sunt folosite ca ingrasamant pe terenurile agricole.