Plastidă
Plastidele sunt organite celulare caracteristice celulelor vegetale care se regăsesc în citoplasmă.[1] Acestea pot avea formă ovală, cilindrică sau lenticulară. Sunt auto-divizibile. Plastidele sunt considerate a fi cianobacterii endosimbiotice,[2] iar cel mai probabil endosimbioza a devenit permanentă prin intermediul unui cianobiont.[3]
Totalitatea plastidelor dintr-o celulă formează plastidomul celular.
Plastide fotosintetizatoare[modificare | modificare sursă]
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Cloroplastele[modificare | modificare sursă]
Sunt organite celulare specializate pentru realizarea fotosintezei.
Potențialul lor fotosintetic este conferit de prezenta pigmenților verzi (pigmenții clorofilieni), singurii pigmenți capabili de conversie a energiei luminoase în energie chimică.
Cloroplastele algelor se numesc cromatofori.
Structura cloroplastelor[modificare | modificare sursă]
Cloroplastele au un plan unitar de organite. Ele au trei componente structurale-funcționale:
- Învelișul
- Este format din două membrane lipido-proteice. Membrana internă prezintă pliuri, iar cea externă este netedă.
- Stroma
- Este sediul reacțiilor ce au loc în timpul fazei de întuneric. Cuprinde un întreg aparat genetic, constituit din molecule de ADN, ARN, ribozomi,enzime și alți factori implicați în replicarea, transcrierea și traducerea informației genetice. Aparatul genetic plastidial este de tip bacterian.
- Sistemul tilacoidal
- Este cea mai importantă componentă a cloroplastului constituit din vezicule aplatizate numite tilacoide. Tilacoidele sunt asociate și ordonate unul peste altul sub forma unor fisuri cilindrice numite grane. Granele sunt interconectate printr-un sistem de tuburi numite tilacoide stomatice care formează zonele intergranale.
Rolul și importanța cloroplastelor[modificare | modificare sursă]
Transformă energia solară în energie chimică, având rol indispensabil în fotosinteză.
Plastide nefotosintetizatoare[modificare | modificare sursă]
Cromoplaste[modificare | modificare sursă]
Cromoplastele conțin pigmenți carotenoizi. Ele au un rol ecologic.
Leucoplaste[modificare | modificare sursă]
Au rol în depozitarea unor substanțe de rezervă. Ele pot fi:
- amiloplaste (depozitează amidon);
- proteoplaste (depozitează proteine);
- oleoplaste (depozitează uleiuri-exemplu: uleiurile volatile);
- lipidoplaste (depozitează lipide).
Rolul și importanța plastidelor nefotosintetizatoare[modificare | modificare sursă]
- Dau celulelor și țesuturilor respective culori specifice;
- Depozitarea unor substanțe de rezervă.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Sato N (). „Origin and Evolution of Plastids: Genomic View on the Unification and Diversity of Plastids”. În Wise RR, Hoober JK. The Structure and Function of Plastids. Advances in Photosynthesis and Respiration. 23. Springer Netherlands. pp. 75–102. doi:10.1007/978-1-4020-4061-0_4. ISBN 978-1-4020-4060-3.
- ^ Moore KR, Magnabosco C, Momper L, Gold DA, Bosak T, Fournier GP (). „An Expanded Ribosomal Phylogeny of Cyanobacteria Supports a Deep Placement of Plastids”. Frontiers in Microbiology (în engleză). 10: 1612. doi:10.3389/fmicb.2019.01612. PMC 6640209
. PMID 31354692.
- ^ Vries, Jan de; Gould, Sven B. (). „The monoplastidic bottleneck in algae and plant evolution”. Journal of Cell Science (în engleză). 131 (2): jcs203414. doi:10.1242/jcs.203414 . ISSN 0021-9533. PMID 28893840.
