Zarojani, Hotin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Zarojani
Зарожани
—  Comună  —
Zarojani se află în Regiunea Cernăuți
Zarojani
Zarojani
Zarojani (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Zarojani se află în Ucraina
Zarojani
Zarojani
Zarojani (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 48°24′36″N 26°17′24″E / 48.41000°N 26.29000°E / 48.41000; 26.2900048°24′36″N 26°17′24″E / 48.41000°N 26.29000°E / 48.41000; 26.29000

Țară Ucraina Ucraina
Regiune Cernăuți
Raion Hotin

cod KOATUU[*] 7325082601

Reședință Zarojani
Componență Zarojani

Populație (2007)
 - Total 3284 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 60034

Prezență online

Zarojani, întâlnit și sub forma Zarojeni (în ucraineană Зарожани, transliterat Zarojanî, în rusă Зарожаны, transliterat Zarojanî) este un sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 3.284 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 203 metri, în partea de centru a raionului Hotin.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Zarojani a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Zarujăni.

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[1]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Zarojani (denumirea rusificată a localității Zarujăni) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin [2].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Zarojani a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică, a funcționat aici Fabrica de zahăr "Zarojeni".

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [3].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Zarojani face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 39 (14+25), reprezentând 1,10% din populație [4]. În prezent, satul are 3.284 locuitori, preponderent ucraineni.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența lingvistică a comunei Zarojani

     Ucraineană (98.39%)

     Rusă (1.07%)

     Alte limbi (0.51%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Zarojani era vorbitoare de ucraineană (98,39%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (1,07%).[5]


1930: 2.624 (recensământ)[6]
1989: 3.541 (recensământ)
2007: 3.284 (estimare)

Obiectve turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica "Sf. Mihail" - construită în 1888
  • Muzeul satului Zarojani - înființat în februarie 2008

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  2. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)
  3. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  4. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  5. ^ Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. http://database.ukrcensus.gov.ua/MULT/Dialog/varval.asp?ma=19A050501_02_073&ti=19A050501_02_073.%20Distribution%20of%20the%20population%20by%20native%20language,%20Chernivetska%20oblast%20(1,2,3,4)&path=../Database/Census/05/01/&lang=2&multilang=en. Accesat la 25 august 2014. 
  6. ^ Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin

Legături externe[modificare | modificare sursă]