Stăuceni, Hotin

From Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Stăuceni
Ставчани
—  Comună  —
Stăuceni se află în Regiunea Cernăuți
Stăuceni
Stăuceni
Stăuceni (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Stăuceni se află în Ucraina
Stăuceni
Stăuceni
Stăuceni (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°23′24″N 26°24′36″E / 48.39000°N 26.41000°E48°23′24″N 26°24′36″E / 48.39000°N 26.41000°E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionHotin

cod KOATUU[*]7325088801

ReședințăStăuceni
ComponențăStăuceni

Populație (2007)
 - Total1980 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60044

Prezență online

Stăuceni (în ucraineană Ставчани, transliterat: Stavceanî, în rusă Ставчаны, transliterat: Stavceanî) este un sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 1,980 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 170 metri, în partea de sud a raionului Hotin.

Istorie[edit | edit source]

Localitatea Stăuceni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1739, trupele ruse pornite de la Hotin i-au înfrânt pe turci în bătălia de la Stăuceni, luptând alături de ruși și ostași ucraineni, georgieni și moldoveni [1].

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[2]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Stăuceni făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin [3].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Stăuceni a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [4].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Stăuceni face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 132 (22+110), reprezentând 5,54% din populație [5]. În prezent, satul are 1.980 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie[edit | edit source]




Circle frame.svg

Componența lingvistică a comunei Stăuceni

     Ucraineană (98,13%)

     Română (1,16%)

     Alte limbi (0,71%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Stăuceni era vorbitoare de ucraineană (98,13%), existând în minoritate și vorbitori de română (1,16%).[6]


1930: 1.961 (recensământ)[7]
1989: 2.383 (recensământ)
2007: 1.980 (estimare)

Turism[edit | edit source]

În cimitirul din satul Stăuceni se află un mare zid funerar de pământ. Soldații ruși care au luat parte la Bătălia de la Stăuceni în anul 1739 sunt îngropați acolo [8] [9].

Note[edit | edit source]

  1. ^ Evenimentul, 2 decembrie 2006 - Istoria cetății Hotin, în viziunea specialiștilor din Ucraina
  2. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  3. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)
  4. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  5. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  7. ^ Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin
  8. ^ Turism în raionul Hotin
  9. ^ Imagini din Stăuceni

Legături externe[edit | edit source]