Zagarancea, Ungheni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Zagarancea
—  Sat-reședință  —
Zagarancea se află în Ungheni
Zagarancea
Zagarancea
Zagarancea (Ungheni)
Satul pe harta Republicii Moldova
Zagarancea se află în Ungheni
Zagarancea
Zagarancea
Zagarancea (Ungheni)
Satul pe harta raionului Ungheni
Coordonate: 47°14′36″N 27°46′3″E ({{PAGENAME}}) / 47.24333°N 27.76750°E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionUngheni
ComunăZagarancea

Cod poștalMD-3652[1]
Prefix telefonic236

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Zagarancea este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Ungheni, Republica Moldova Este situată în partea central-vestică a Republicii Moldova, la frontiera cu România și Uniunea Europeană din 2007.

Istorie[modificare | modificare sursă]

La începutul secolului XIX partea de rasarit a Principatului Moldovei este anexata de catre Imperiul Rus. Noua putere a efectuat intre anii 1813 si 1817 primul recensământ al populației, bisericilor și localităților din noua gubernie a Basarabiei. In registrul acelui recensamant apar mentiuni cu privire la satele din actuala comună Zagarancea. Satul Semeni avea conform recensamantului 29 de gospadarii taranesti, doi preoți, un diacon si un ponomar. In total locuiau 34 bărbați, femeile nu erau numărate și nu plăteau impozite. Moșia apartinea mănăstirii Frumoasă din Iași. Mai erau trecute si trei mori de apă pe Prut. Mai apar mentiuni referitoare la mosia Bogdănești ce apartinea de satul Semeni cu 13 gospodarii taranesti, un peot si un dascal. Moșia Bogdanestiului aparținea Doamnei suldgerese Maria Bran din Iași. Mosia Zagarancei avea o singură gospodărie în care locuiau un preot, un dascăl si un ponomar. Alți locuitori in afară de fețele bisericești nu locuiau pe mosia ce aparținea mănăstirii Frumoasă din Iași. (sursa- Бессарабия в момент присоеденеия ея к России, 1812 под ред. И. Н. Хлиппа) pagina110.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele localității Zagarancea ar putea proveni de la numele unei familii de boieri. Domnitorul Vasile Lupu întarește în 1640 mănăstirii Sfânta Vineri din Iași vadul cu podul plutitor de pe Prut în urma judecății cu Petrea nepotul Zagarancei. Pe teritoriul actualei comune Zagarancea, la vărsarea pârâului Vladnic în râul Prut a mai existat o localitate ce se numea Lăslăoani. Însă nu se cunoaște din ce motive aceasta denumire nu s-a păstrat. Până la inundațiile din anii ´70 vatra satului Zagarancea se afla chiar pe malulul râului Prut. Pe locul unde anterior se afla satul Lăslăoani.

Satul Semeni își trage numele de la cuvântul seimeni-din turc. seğmen, seymen -soldați, care formau armata plătită a domnitorului.

Elizavetovca e un sat întemeiat în perioada de dupa anexarea Basarabiei de către Rusia țaristă. Numele localității fiind dat în cinstea împărătesei Elisabeta a Rusiei.

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Este situată în imediata apropiere a orașului Ungheni. Teritoriul comunei Zagarancea se află în partea de vest a raionului Ungheni, fiind o zonă de șes și colinară, situată în lunca Prutului. Comuna Zagarancea se marginește cu urmatoarele comune: Petrești(la nord), Todirești (la est), Mănoilești(la sud-est) si cu orașul Ungheni în partea de sud și sud-vest.

Repere geografice[modificare | modificare sursă]

Relieful[modificare | modificare sursă]

Relieful comunei se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri intinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare.Solurile sunt foarte fertile, fiind favorabile culturilor de cereale și plante tehnice.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Rețeaua hidrografică este formată de râul Prut și de afluientul acestuia, pârâul Vladnic sau Hlabnic (hlabnic „baltă noroioasă”, „lac”, „izvor”){O atestare veche de pe timpul lui Ștefan cel Mare.

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima este temperat-continentală cu veri secetoase si ierni geroase.Temperatura medie a anului este cuprinsă între +9,7C si +11,5C, iar precipitațiile medii anuale sunt cuprinse înrtre 300 mm si 895 mm. Cele mai scăzute temperaturi ale aerului (-21 – -30 °C) s-au înregistrat în luna decembrie 1996, iar cele mai înalte (37C - 40C) – în lunile iulie-august 2000 și iulie 2002, izolat depășind maximele istorice.[1] Arhivat în , la Wayback Machine.

Flora si Fauna[modificare | modificare sursă]

În zona de pe malul Prutului, pe o fâșie restrânsă s-a conservat, datorita gardului de sârmă ghimpată,o vegetație de tip zăvoi. Dintre arbori și arbuști se întalnesc: plopul alb, plopul tremurător, salcia albă, cireșul sălbatic, mărul padureț, salcâmul, sângerul, mălinul, porumbarul, socul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele salbatic, vulpea, bursucul, caprioare, țistarul, vipera comuna; dintre pasari:rațe sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, șalăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârăului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor sărate,în cursul mijlociu și superior se întalnește o vegetație specific de baltă cu stufărișuri și papurișuri. Alte zone împadurite se află in apropierea lacurilor de la Zagarancea și Semeni, și în vecinatatea satului Elizavetovca.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Populația majoritară a comunei este formată din români-(moldoveni)

  • Educație și cultură

Pe teritoriul comunei se găsesc 2 gimnazii, 2grădinițe (în Semeni și Zagarancea), 2 biserici din satul Semeni (Bran) si din satul Zagarancea: biserica Cuvioasa Parascheva.

  • Structura confesională

Cei mai mulți dintre locuitorii comunei sunt creștini ortodocși

Economie[modificare | modificare sursă]

  • Agricultura este principala ramură a economiei comunei.

Transporturi și comunicații[modificare | modificare sursă]

  • Transportul feroviar

Pe teritoriul comunei Zagarancea trece calea ferată Ungheni-Chișinău și Ungheni-Bălți, există 3 gări la Zagarancea, Elizavetovca, Semeni.

  • Transportul rutier

Automagistralele de importanță națională și inernațională ce trec pe teritoriul comunei sunt: Ungheni-Suleni-Iasi, Ungheni-Balti, Ungheni-Chisinau

  • Transportul în comun

Transportul în comun este asigurat de maxi-taxi, rutele 4 (Zagarancea - Ungheni-Deal), 6(Zagarancea - Ungheni-Vale) și 8 (Semeni - Ungheni)

  • Transportul fluvial

Pe râul Prut se extrage și se transportă nisip de o foarte buna calitate.

Obiective istorice și turistice[modificare | modificare sursă]

De o deosebită importanță este monumentul arheologic din satul Semeni, numit de localnici "Masa lui Petru cel Mare" se presupune ca anume aici s-ar fi întâlnit Dimitrie Cantemir cu țarul Rusiei, Petru I, înainte de batălia de la Stănilelești. Cercetările arheologice arată că pe acel loc a existat cândva o cetate făcută din șanțuri și valuri de pamânt. Alte monumente istorice sunt cele șase movile Kurgan. În apropiere de râul Prut a fost amenajată o zonă de agrement, alt obiectiv turistic este „Miorița”, un complex arhitectonic în stil rustic, construit în apropierea automagistralei Ungheni-Chișinău.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în .