Condrătești, Ungheni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Condrătești
—  Sat-reședință  —
Vedere din „dealul Curtoaiei”
Vedere din „dealul Curtoaiei”
Condrătești se află în Ungheni
Condrătești
Condrătești
Condrătești (Ungheni)
Satul pe harta Republicii Moldova
Condrătești se află în Ungheni
Condrătești
Condrătești
Condrătești (Ungheni)
Satul pe harta raionului Ungheni
Coordonate: 47°24′57″N 28°6′36″E47°24′57″N 28°6′36″E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionUngheni
ComunăComuna Condrătești, Ungheni

Guvernare
 - PrimarȘtefan Zgureanu (PDM)

Populație
 - Total1218 locuitori

Cod poștalMD-3620[1]
Prefix telefonic236

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Condrătești este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Ungheni, Republica Moldova. Satul este așezat într-un hîrtop, pe partea dreaptă a văii și rîulețului Cula, între satele Hîrcești, Curtoaia și Năpădeni .

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare a satului Condrătești o găsim încă de pe vremurile lui Aron Vodă (Tiranul) care a domnit între anii 1592-1595 și este descrisă de „Noi Aron Vodă, bojiiu milostiviiu gospodarii zemli Moldavsvkoi, Iată viind înaintea noastră și înaintea alor noștri boiari mari și mici, Sluga noastră Ghiorghi Bolbocel, din Chirileni, din ținutul Eșului, niau adusu mărturie de la mulți oameni buni și anume - Groze din Micești și Lazor Bohletic din Bobletici și Chirică de acolo și Chirilă din Condrești (Condrătești) și Dînga ploscariu de acolo..., și Toader Cârlan ot Dumbrăvița, precum iau vîndutu Beribace a lui ocină partea lui din satu Hărcestii și din vii din satul Hărceștii și cu pomîntul de acolo, și din moara din Ichil drept 80 și 8 taleri tătăraști; precum arată mărturie de la acei oameni buni. Noi însăși iam întărit ca să aibă el a stăpini acea ocină, ace parte care este mai sus scrisă și nimeni altul șă nu să amestece piste aciastă carte a domniei mele[2]."

La începutul veacului XIX, la momentu alipirii (Anexarea) Basarabiei de Rusia, moșia Condrătești aparținea răzeșilor. Adminstrativ aparținea de județul Iași și în sat locuiau: doi dascăli, 48 mazili (răzeși), 6 ruptași, 19 gospodării de săraci, 10 burlaci, in total 85 de bărbați . Pămînt arabil, fînețe și imașuri satul avea îndeajuns, avea pădure-codru, 21 de vii, 24 de livezi, a răzeșilor și două mori de vănt. La recensămîntul, din 1817, satul a fost clasat la categoria G- săraci[3].

  Denumirea ,,Mazil,, provine, fără îndoială, de la termenul nemeși, cu care in unele documente din sec. XVI erau atestați proprietarii proveniți din rîndurile boierimii, ramași fără dregătorii, adică nu erau demnitari la curtea domneasca. (Din termenul maghiar nemes, "nobil".) Mai tîrziu, in timpul dominației otomane, denumirea aceasta va fi înlocuită cu cea de mazil, termen de origine turca. (C. Cihodaru. Alexandru cel Bun. Chisinau,1990, p.76). Nemeșii aveau obligații militare si constituiau o categorie fiscala deosebita. De obicei, proveneau din rîndurile vitejilor boieriți de domn. Deci, cei care populau selistea Condratești, erau din numărul vitejilor, osteni calare din oastea cea mica, proveniți din rîndurile curtenilor voievodali, boiernașilor si țaranilor liberi, ridicați in rang pentru merite ostășești si care au dat dovadă de credință fata de domn. Aceasta informație are importanta, cred, pentru populația mai multor sate din imprejurimile Condrăteștilor, sate formate din oameni viteji, oșteni curajoși.

Peste aproape o suta de ani, in 1904, in sat erau 203 case cu 1213 suflete, o școală elementară rusă, două mori de vînt și răzeșii din sat posedau 2502 desetine pămînt. (1des.= 1ha 09 ari). Satul făcea parte din volostea Cornești, județul Bălți. Împrejurul satului erau vii si livezi cu pomi[4][5].

Biserica din satul Condrătești in toate timpurile a purtat hramul ,,Acoperămîntul Maicii Domnului,, ( care se oficiază la 14 octombrie), a fost întemeiată in anul 1803 și a fost înzestrată cu cărți în limba slavona, care predomina in acele timpuri pe tot teritoriul Basarabiei. O filă din istoria satului este mormîntul preotului Fiodor Ghiorghiev Balan, al cărui mornînt sta si astăzi în ograda bisericii, mai mult de o sută de ani. Actuala biserică a fost zidită din piatră in anul 1911, este foarte incăpătoare, cu balcon pentru cîntăreți. Când s-a sfințit biserica de piatră, în 1911, sătenii au înzestrat-o cu obiecte scumpe și icoane noi, dar le-au transferat aici și pe cele care le aveau în biserica mai veche din lemn. În anul 1917 la biserică a fost hirotonit parohul Dimitrie Rusu, iar in anul 1922, la parohie a fost rînduit și cîntărețul Vasile Bodrug. Ulterior, in anul 1926, preot la biserică a fost numit in funcție Ghiorghi Neaga. [sursa- .] Pe parcursul anilor sovetici biserica n-a funcționat, a stat ca un monument al creștinismului, cu ,,obrajii,, răniți de schjele războiului din anii 1941-45 . In primavara anului 1944, luna martie, in satul Condrătești s-a oprit frontul. Populația de urgență a fost evacuată in satele eliberate de ruși. Soldatii ruși, din biserică au facut punct de observare, in clopotniță au ridicat o mitralieră. Pe dealul dinspre s. Curtoaea se afau soldații nemți și romîni, care aveau satul ca in palma. Aproape o jumătate de an, pîna în luna august, satul a fost devastat si distruse bunuri din gospodăriile oamenilor. in anul 1989 a fosr redeschisă unde paroh la biserică a fost numit Serghei Galiț din s. Scumpia, mai apoi preotul Gheorghe Geverdan și Egumenul Flavian. Din 1992 până în prezent slujește preotul Vasile Ceban[6][7].

Odată cu evoluția tehnico-științifică, Comuna Condrătești are și pagină (neoficială) pe rețeaua de socializare Facebook.

La 8 octombrie 2016, împreună cu alte 16 localități din raionul Ungheni, au semnat Acorduri de înfrățire cu 16 localități din Județul Iași, realîzînd cu mici pași reîntregirea neamului Românesc.

Au fost semnate scrisorile de intenție:

MăcăreștiCozmești, or. CorneștiDeleni, Boghenii NoiDobrovăț, HîrceștiErbiceni, BuciumeniGrozești, CetireniLespezi, TeșcureniMogoșești-Siret, UnțeștiMoșna, CostuleniMovileni, Florițoaia VechePlugari, MăgureleRăchiteni, Rădenii VechiSirețel, Condrătești – Sinești, Valea MareȚuțora,   MănoileștiVictoria, PetreștiVoinești[8].

Condrătești, Vedere a satului..jpg

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Ion Coșcodan (n. 21 septembrie 1929 – d. 2013), membru al Organizație antisovietice Armata Negră, care 25 de ani a fost în detenție departe în GULAG (din 1951 pînă în 1975)
  • Maria Buruiană,n. 1910, fiica răzeșului din Condrătești Ghiorghi Coșcodan, luptătoare din rezistența antisovietică Armata Neagră.
  • Gavriil Andronovici (unica familie din Condrătești care se trage din viță de ,,Dvoreni,,) primul conducator și organizator în Armata Neagră, cel mai bun gospodar din sat, intr-o încăerare cu KGB-ul, a fost împușcat în mijlocul satului.(sursa:revista ,,Memoria gîndirii arestate,,nr. 30, Uniunea scr. București)
  • Ion Borș, luptător în Armata Neagra, el a luat locul lui Andranovici, dar in vara anului 1950 a fost prins și arestat.
  • Ion Chitoroagă, artist plastic, designer vestimentar, sculptor, profesor de arte plastice în învățămîntul artistic superior, Cetățean de Onoare a comunei Parcova, raionul Edineț
  • Ion Puiu (n. 1 noiembrie 1945 – d. 25 iunie 2016), pictor-scenograf, grafician, regizor și actor, dramaturg și poet
  • Tudor Buruiană, profesor, istoric, descendent al Armatei Negre

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în . 
  2. ^ Gheorghe, Ghibănesacu (). Surele și Izvoade, vol. XXII. București. p. 109. 
  3. ^ Халиппа, И. Н. (). Бессарабия в момент присоединения её к России. перепись 1817 год. p. 114. 
  4. ^ Zamfir Ralli - Arbure. „Dicționarul geografic al Basarabiei”. Accesat în . 
  5. ^ Zamfir, Ralli - Arbure (). Dicționarul geografic al Basarabiei. București. p. 235. 
  6. ^ Episcopia Ungheni. „Istoria Bisericii „Acoperămîntul Maicii Domnului" din Condrătești:”. Accesat în . 
  7. ^ Lăcașuri sfinte din Basarabia, ed. I. Alfa și Omega, Chișinău. . p. 34. 
  8. ^ Expresul. „Primul pas spre înfrățire”. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]