Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Cetatea Timișoara/Arhiva 1

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cetatea Timișoara[modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale Un articol amplu, bine documentat și bine scris, care tratează un subiect notabil din istoria națională. Este fundamentat pe surse de încredere, tratând toate aspectele principale ale temei, într-un mod neutru. Are o ilustrație corespunzătoare. --Macreanu Iulian (discuție) 23 septembrie 2017 06:37 (EEST)[răspunde]

Mutat de la Discuție Utilizator:Accipiter Q. Gentilis#Cetatea. Datorită implementării noilor taguri, mutarea s-a făcut fără preluarea celor vechi din semnături, pentru a putea fi pagina salvată. Cum botul nu a avut timp să ruleze pentru a înlocui vechile taguri, anumite formatări nu au putut fi preluate.--Accipiter Q. Gentilis(D) 22 septembrie 2017 22:14 (EEST)[răspunde]

Ar putea fi utile:

  • Un capitol care să trateze subiectul în ansamblul sistemului defensiv zonal/ regional, în funcție de epocă. Există deja text consolidat la Asediul otoman din 1551, astfel că poate fi preluat din corpul articolului, individualizat și pus la început, eventual și dezvoltat.
  • Un capitol care să relateze despre aspectul turistic/ economic actual +/- ce perspective există în plan (dacă există intenții de dezvoltare pe anumite segmente/ proiecte, etc...)
  • Poate introducerea ar putea fi o idee mai cuprinzătoare.
  • Banat.ro, pressalert.ro nu prea par surse de încredere. Evident, când deschizi sursa de pe banat.ro, o citești și după aia cauți pe net cine e Sorin Forțiu, te prinzi de treabă, dar asta ar trebui să fie (cred eu) la îndemână în descrierea linkului.
  • Linkurile la LE trebuiesc descrise complet.

Îmi voi face timp să mă uit și pe articole similare din alte wikipedii. --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 august 2017 23:24 (EEST)

Mulțumesc. Probabil puteți muta această discuție în pagina de discuții a articolului.
Articolul are 80 Ko, peste cei 50-60 Ko recomandați la en:wp. Cu sistemul defensiv zonal poate ar trebui dezvoltat un articol separat, totul depinde de sursele care se găsesc.
Capitolul de turism poate fi extins, dacă se consideră, dar deocamdată totul este doar la Bastionul Theresia, întrebare dacă nu acolo ar trebui dezvoltat.
Cu introducerea se rezolvă, după ce restul articolului are forma stabilă.
Cu sursele online, înainte de 1970 se credea că cetatea a avut o singură centură de fortificații, restul fiind doar planuri (intenții). Cei de acum declară (pe bune) că cei dinainte erau slab informați. Cum cei vechi sunt „referenții”, contestatarii lor sunt nevoiți să publice unde pot, uneori online. Descărcările arheologice menționate în articol dau dreptate surselor care nu par de încredere. O să caut dacă materialele respective au fost publicate și „pe hârtie, cu referenți”, nu numai online (ideea este că online verificabilitatea este mai ușoară). Cei trei „principali”: Hațegan, Opriș și Capotescu au publicat ediții succesive cu ISBN, ca urmare sunt surse de încredere și sunt în trendul celor online. Sorin Forțiu nu este tocmai istoric, ci jurnalist de investigații pe teme istorice. Investigațiile lui sunt mai riguroase decât ale istoricilor, dar e greu de publicat în reviste academice articole de genul „autorii Cutare au fost niște suficienți care n-au verificat sursele și au preluat (Ilieșiu, Preyer etc.)/generat (Griselini etc.) confuzii”. --Turbojet 26 august 2017 14:24 (EEST)
Dimensiunea actuală articolului nu este o problemă, s-a discutat deja asta, iar cu Forțiu e ok atât timp cât descrierea linkului clarifică de ce opinia lui este una care trebuie luată în considerare.--Accipiter Q. Gentilis(D) 23 septembrie 2017 09:07 (EEST)[răspunde]

Eventuale linkuri cap. de turism: Traseu Cetate, Cartierul Cetate Timișoara Plan de acțiune pentru dezvoltarea turismului, Turism - ARD Vest, Turismul în Județul Timiș +/- sport [1], [2] --Accipiter Q. Gentilis(D) 4 decembrie 2017 17:33 (EET)[răspunde]

As fi de parere ca, daca ar exista informatii specifice despre bastioane, sa se faca articole separate pentru fiecare si articolul asta sa aiba un capitol special dedicat lor, nu numai sub forma de lista ca acum. Fiecare bastion va avea inclus hederul de articol specific cu datele cele mai importante din corpul articolelor. Desigur, totul e valabil daca exista publicatii care s-au ocupat de astfel de detalii. Asybaris aport 4 decembrie 2017 17:48 (EET)[răspunde]

@Accipiter Q. Gentilis:, vă rog să nu vă supărați, politica zice să nu comentez, să las pe alții, dar trebuie să aduc niște precizări. Sunt mai multe articole. Cetatea Timișoara, este un articol despre o cetate, cod LMI TM-II-a-A-06103, din care nu mai există decât mici fragmente deoarece a fost demolată și tot ce se mai poate spune despre ea este istoria ei. Tema articolului sunt aspectele militare, fortificațiile, care nu încap în articolul Istoria Timișoarei. Din cetate mai există o singură bucată mai consistentă, Bastionul Theresia, unde, într-adevăr, se organizează multe activități, dar are articol separat. O să fac un mic rezumat al acestuia. Cetate, Timișoara este alt articol, despre actualul cartier care s-a dezvoltat pe locul cetății demolate. Actual acesta este un ciot minuscul, dar va fi dezvoltat. El va cuprinde perioada de după 1716, dezvoltarea urbană, descrierea situației actuale, arhitectura, arheologie, viața, turismul și sportul de aici — nu și din alte cartiere, care au traseele turistice și bazele sportive proprii, nu și despre întreaga Timișoară, fortificațiile etc. Articolele menționate de dv. despre turism se referă la acest cartier, nu la cetatea militară, care nu mai există. În afară de asta va mai exista Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”, zonă care are cod LMI TM-II-s-A-06095. Actual în lista LMI acesta din urmă este legat greșit (culpa mia) la Cetatea Timișoara deoarece sunt lucruri diferite. Acesta din urmă se referă la zeci de imobile din zona intra muros din cartierul Cetate (similar cu Situl urban „Vechiul Cartier Iosefin”), care este doar o parte a cartierului (de exemplu Piața Victoriei din Timișoara este parte a cartierului Cetate, dar nu parte a Sitului urban cartierul „Cetatea Timișoara”), și nu la fortificații.

Cu pressalert.ro am pus și alte surse. Pressalert, Banatul pot rămâne ca surse secundare (adică nu eu am făcut cercetare originală pe surse primare) și, fiind mai multe site-uri, cu articole scrise de autori diferiți, se confirmă reciproc. Cu Forțiu o să mă gândesc la o formulare explicativă în notele care îl citează.

Am văzut că ați făcut un update la articol și am pus sursele cu gândul că e posibil să le folosiți dv., cum credeți că e mai bine. Dat fiind că dv. fiind în temă știți dacă se poate face sau nu ceva cu ele, nu am ce să mă bag mai mult. În concluzie dacă dv. considerați că nu e cazul să fie consemnate date turistice, asta e. --Accipiter Q. Gentilis(D) 4 decembrie 2017 20:39 (EET)[răspunde]

@Asybaris01: Din păcate nu există informații detaliate despre celelalte bastioane și doar o ureche a bastionului Mercy are cod LMI. Există planuri militare, dar nu și descrieri în surse. Arh. Capotescu (v. sursa în articol), un fan al cetății, a cărui lucrare de doctorat s-a bazat pe fortificațiile ei (deci era documentat) a descris aceste bastioane în texte de 150-500 de litere și asta e tot — lucrarea lui explică pe larg de ce e așa, descrie și compară tipurile Vauban, alte tipuri, tehnici de luptă etc. În afară de bastionul Theresia celelalte bastioane n-au povești proprii. Se pot face cioturi gen „Bastionul Cutare este al N-lea din cele nouă bastioane ale Cetății Timișoara. A fost demolat în...”, descrierea din Capotescu un decupaj din planul general și eventual o imagine dintr-o ilustrată veche (doar pentru bastionul Mercy și bastionul castelului există astfel de imagini). Aceste cioturi nu au potențial de dezvoltare. Nu sunt contra, dacă voi spuneți să se facă, se fac. --Turbojet  4 decembrie 2017 20:12 (EET)[răspunde]

Daca nu au potential de dezvoltare nu are niciun rost sa fie facute. E ok asa, scuze ca m-am implicat aiurea aici. Multam de intelegere. Asybaris aport 4 decembrie 2017 20:16 (EET)[răspunde]
Teoretic s-ar putea scoate lista într-un articol separat, mai ales că ziceți că vi se pare prea mare articolul, însă după părerea mea, la cum e structurat articolul, asta ar distruge cursivitatea lecturii.--Strainu (دسستي‎4 decembrie 2017 21:20 (EET)[răspunde]

Eu în prezent nu mai am obiecții de fond și sunt mulțumit de cum arată articolul. --Accipiter Q. Gentilis(D) 23 decembrie 2017 01:32 (EET)[răspunde]

În secțiunea "Reconstrucția cetății" se spune așa: "În perioada 1917–1927 au apărut numeroase propuneri, care au rămas nefinalizate.". Despre ce propuneri este vorba? Dacă e vorba de propuneri de reconstrucție, cred că ar trebui să fie 1717-1727.--Strainu (دسستي‎24 decembrie 2017 23:25 (EET)[răspunde]
Da, erau greșeli. Am corectat, 1717–1727. --Turbojet  26 decembrie 2017 11:24 (EET)[răspunde]

Propun închiderea discuției și acordarea statutului de AC, dacă nu se înregistrează nicio obiecție substanțială până la data de 15 ianuarie 2018. --Macreanu Iulian (discuție) 8 ianuarie 2018 09:25 (EET)[răspunde]

Rezolvat Rezolvat. --Accipiter Q. Gentilis(D) 19 ianuarie 2018 21:29 (EET)[răspunde]