Situl urban „Vechiul Cartier Iosefin”

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Situl urban „Vechiul Cartier Iosefin”
Intrarea în sit dinspre oraș înainte de 1910
Intrarea în sit dinspre oraș înainte de 1910
Poziționare
Coordonate45°44′45″N 21°13′0″E45°44′45″N 21°13′0″E
LocalitateTimișoara
Țara România
AdresaMărginit de:
 • Spl. Tudor Vladimirescu,
 • Bd. General Ion Dragalina,
 • Bd. 16 Decembrie 1989,
 • Str. Alexandru Odobescu,
 • Str. Romulus,
 • Str. Gheorghe Doja,
 • Str. Brașov
Edificare
ArhitecțiMartin Gemeinhardt, Eduard Reiter, László Székely ș.a.
Stil arhitecturalSecession
Data începerii construcțieicirca 1870
Data finalizăriicirca 1915
Restaurarepermanent
Stare de conservarevariabilă
Înălțime1–2 etaje
Clasificare
LMITM-II-s-B-06098

Situl urban „Vechiul cartier Iosefin” este un monument istoric format dintr-o parte a cartierelor Iosefin și Elisabetin și dezvoltat în zona Non Aedificandi a Cetății Timișoara la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Situl conține multe clădiri în stil Secession și ilustrează concepția urbanistică a epocii.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Panou stradal cu planul Sitului urban „Vechiul Cartier Iosefin”
Obiective din Situl urban „Vechiul Cartier Iosefin”


Un sit este un teren delimitat topografic cuprinzând acele creații umane în cadru natural care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social (en), științific, tehnic sau al peisajului cultural.[1] Situl urban „Vechiul cartier Iosefin” este o zonă din Timișoara delimitată la nord de splaiul Tudor Vladimirescu (adiacent Canalului Bega, la vest de bulevardul General Ion Dragalina, la sud de bulevardul 16 Decembrie 1989, strada Alexandru Odobescu și strada Romulus, iar la est de strada Gheorghe Doja și strada Brașov.[2] Ca orice monument istoric, situl este înconjurat de o zonă de protecție stabilită după caz, în zonele urbane fiind de regulă de 100 m față de limita exterioară a sitului.[1]

Situl este străbătut de bulevardul 16 Decembrie 1989, care formează granița istorică dintre cartierele Iosefin (la nord de bulevard) și Elisabetin (la sud de bulevard).[3][4]

Istoric[modificare | modificare sursă]

După cucerirea în 1716 de către habsburgi a Cetății Timișoara s-a trecut la fortificarea ei. Zona intra muros din vechea cetate otomană a fost lărgită și înconjurată de trei centuri de fortificații. În jurul acestora exista un glacis și o zonă non aedificandi de 500 de stânjeni (948 m), astfel că zonele locuibile au fost îndepărtate la circa 1700 m de centrul cetății. În 1744 au fost alocate trei astfel de zone, care în timp au devenit cartiere istorice ale Timișoarei: Neue Mayerhoff, la vest de cetate, unde s-au stabilit coloniști germani, Mihalla, la nord-vest de cetate, pentru credincioșii rascieni și Fabrique, la est de cetate, ca zonă industrială pe cursul Begăi.[5]

Inițial suburbia Neue Mayerhoff (Maierele Germane) era formată din trei străzi, de o parte și cealaltă a canalului Bega, actualul bulevard General Ioan Dragalina și actualele străzi Iancu Văcărescu și Iuliu Maniu. Exista un pod de lemn peste Bega pe poziția actualului Pod al Eroilor. Planul suburbiei a fost trasat pe planșetă, cu limita estică a grădinilor la limita zonei non aedificandi (linia neagră din planul sitului). Casele erau de tip șvăbesc, cu un singur nivel și fațadă cu timpan. În spate aveau grădini foarte mari, corespunzător caracterului agricol al suburbiei. În 1773 suburbia a primit numele de Josephstadt (de unde a rămas numele actual Iosefin) în onoarea lui Iosif al II-lea.[6]

Suburbia Alte Mayerhoff era și ea o zonă rurală, la sud-vest de cetate. Fiind în mare parte în zona non aedificandi, zonă nesigură, nu s-a putut dezvolta.[6] La cerea orașului, prin ordinul din 10 noiembrie 1868 al lui Franz Joseph zona non aedificandi a fost redusă de la 500 de stânjeni la 300 de stânjeni (569 m, linia albastră din planul sitului), astfel suburbiile s-au putut apropia de cetate până în zona actualei străzi Gheorghe Doja. Totuși, suburbiile trebuiau să aibă trasate străzile radial față de cetate, ca să permită o bună observare din cetate, iar în caz de atac să se poată executa foc în anfiladă.[7] Zona, cunoscută și sub numele de Maierele Valahe, a devenit în timp cartierul Elisabetin, nume primit la 26 mai 1896 în cinstea Elisabetei (Sisi).[4][6]

La 23 aprilie 1892 Franz Joseph a dat deciza prin care era ridicat caracterul de fortificație al Timișoarei.[8] Ca urmare s-a putut trasa strada Gheorghe Doja și construi în zona dintre ea și Canalul Bega.

Dezvoltarea sitului[modificare | modificare sursă]

După 1870 cartierul Iosefin s-a dezvoltat în jurul a două străzi radiale: Templom utca (română strada Bisericii, nn. catolice, din Iosefin), devenită ulterior Kossuth Lajos utca, Bulevardul Tinereții, actual Bulevardul Regele Carol I,[9] respectiv Hunyadi utca, devenită ulterior Calea Șagului, Bulevardul 6 Martie, actual Bulevardul 16 Decembrie 1989. Suportul dezvoltării a fost amplasarea în zonă în 1857 a unei gări, urmată în 1897 de Gara Timișoara Nord, a atelierelor CFR, portului, Morii Mari etc.[4][10]

Complexul Notre Dame[modificare | modificare sursă]

Frontul complexului dinspre bd. General Ioan Dragalina (de la vest)

Ordinul Surorilor de Notre Dame și-a început activitatea de școlarizare în cartierul Cetate, unde, cu ajutorul episcopiei și al primăriei, au ridicat o mănăstire pe locul unde acum funcționează Colegiul Tehnic „I.I.C. Brătianu”. Însă era nevoie de mai mult, astfel că în 1880 s-a hotărât să li se pună la dispoziție cvartalul din Iosefin aflat între actualele bulevarde Regele Carol I, General Ioan Dragalina, 16 Decembrie 1989 și strada Ion Ghica. Aici, în 1981 s-a construit primul corp al școlii, actuala clădire a Liceului „Dositei Obradovici” și a Colegiului Național Bănățean, în 1882 al doilea corp, actuala clădire a Liceului de Arte Plastice, în 1893 biserica Notre Dame, iar în 1895 corpul internatului. În cursul secolului al XX-lea s-au mai adăugat și alte clădiri, dintre care în perioada interbelică clădirile actualului Colegiu Tehnic de Vest și a Casei Studeților, iar după al Doilea Război Mondial clădirea Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă „Dumitru Ciumăgeanu”.[11][12]

Piața Plevnei[modificare | modificare sursă]

Strada Gheorghe Doja, clădirile de la 1900

Înainte de 1892 la est de limita zonei non aedificandi era un loc viran care era folosit ca depozit de lemne și târg de animale, Piața de Porci (germană Viehmarkt, maghiară Disznóvásár tér). În 1893 zona a fost parcelată și s-a autorizat construirea de imobile. Între 18981903 se realizează Palatul Societății de Hidroameliorări Timiș Bega și fronturile adiacente lui, pe actualul bd. 16 Decembrie 1989 și spl. Tudor Vladimirescu. Tot la începutul anilor 1900 s-au construit imobile pe frontul vestic al străzii Gheoghe Doja.[10][13]

Piața de animale a fost mutată în 1903 și imediat a început ocuparea restului zonei. În centrul ei a fost lăsată o zonă liberă, Dózsa tér (română Piața Doja), care în 1919 a fost redenumită Piața Plevnei (de). Aici s-a amenajat un scuar, actualul parc Gheorghe Doja, în care se află o statuie din bronz a lui Gheorghe Doja, realizată în 1977 de Andrei Szobotka.[14][15][16][17] Între 19031910 laturile de est, nord (str. General Henri Berthelot, fostă str. Caraiman) și vest ale pieței au fost completate cu construcții specifice stilului Secession, care, împreună cu clădirile de pe spl. Tudor Vladimirescu, bd. 16 Decembrie 1989 și str. Gheorghe Doja formează un ansamblu arhitectural coerent, din clădiri cu unul sau două etaje, cu fațade care formează fronturi stradale continue.[10]

Clădiri din zona Iosefin a sitului[modificare | modificare sursă]

Conform convențiilor din epocă, clădirile cu cel mult un etaj erau numite „case”, iar cele cu două sau trei etaje, „palate”. Cu excepția denumirilor consacrate această convenție va fi folosită în tabelele următoare.

Clădiri din zona cartierului Iosefin a sitului
Poz. Descriere Adresă,
Coordonate
Data autorizării,
data terminării,
Arhitect
Imagine Note
1 Palatul Apelor (Palatul Societății de Hidroameliorări Timiș Bega, Palatul Regionalei CFR Timișoara, Palatul Direcției Apelor Banat) stilul anilor 1900 eclectic cu elemente istoriciste, neobaroce și ale ordinului ionic. Reabilitat între 2010–2018. Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 2
Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 14
45°44′57″N 21°13′10″E
13 aug 1900/
29 aug 1901
Lipót Baumhorn
Timisoara, Palatul Apelor 2018 (6).jpg [18][19][20][21][22][23]
2 Spitalul Clinic Căi Ferate Timișoara (fosta Casă Sectorială de Sănătate). Pavilioanele 13, 14 și 15 sunt în stilul anilor 1900, curentul Secession. Au demisol, parter și etaj. Sunt construite din cărămidă plină. Stare de conservare bună, reabilitat. Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 15
45°44′58″N 21°13′08″E
1900/
1902
Eduard Reiter
Timisoara, Spitalul CFR (1).jpg [18][24][25][26]
3 Casa Hermann Winkler, stilul anilor 1900 cu elemente istoriciste, neobaroce. Nereabilitată. Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 6
45°44′56″N 21°13′08″E
cca. 1900 Casa Hermann Winkler, Timisoara.jpg [18][27]
4 Palatul István Nemes, stilul anilor 1900, curentul Secession. Nereabilitat, pentru anul 2018 impozit majorat la 400 %. Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 8
45°44′56″N 21°13′08″E
16 apr 1902/
5 nov 1902
Palatul Istvan Nemes, Timisoara.jpg [18][27][28][29]
5 Palatul Cazinoului din Iosefin (Cazinoul Délvidéki), stilul 1900, curentul Secession (în stânga imaginii). Colțul dintre străzile 16 Decembrie 1989 și Miron Costin, unde era intrarea, era conceput în formă de turn, cu un balcon, acoperișul lui fiind dominat de un fronton triunghiular. La parter și la primul etaj funcționa cazinoul, care era un club al oamenilor înstăriți în care aveau acces doar membrii acestuia, care practicau obiceiul ceaiului de la „five o’clock”-ul, la modă în epocă. Ținuta era obligatorie. Cazinoul avea mese de joc, bibliotecă, locuri amenajate pentru întâlniri literare și o sală de concerte, actuala sală Lira. În perioada interbelică aici funcționa casa de modă „White-House” iar după cel de-al doilea război a devenit casa de cultură a municipiului. În curte era amenajat un teatru de vară, transformat apoi în cinematograf, care astăzi nu mai există. Nereabilitat. Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 10–12
45°44′55″N 21°13′06″E
21 mai 1902/
1905
Emil Tőry (hu)
(1863–1928)
Cazinoul Delvideki (2).jpg [18][21][30]
6 Palatul Mária Radocsay, stil eclectic istoricist cu elemente clasiciste. Aut supraetajare et I 26 martie 1891, supraetajare et II 14 martie 1894 Restaurat în 2007–2010 sub conducerea arh. Constantin Ciocan. P-ța Alexandru Mocioni nr. 8
45°44′48″N 21°12′57″E
1891 sau 1894 Apart hotel - panoramio.jpg [18][31]
7 Fostul Palat al Fondului de Pensii, stil eclectic istoricist neobaroc. Clădirea, construită de primăria orașului, are trei fațade, cea centrală spre Piața Alexandru Mocioni, cea din stânga spre bd. 16 Decembrie 1989, iar cea din dreapta spre bd. Regele Carol I. Inițial acoperișul era decorat cu edicule care evidențiau traveea centrală și colțurile, edicule care astăzi nu mai există. Cele două etaje au fost destinate apartamentelor de închiriat, spațioase, iar la parter funcționa cafeneaua și restaurantului de lux „Elite”, care dispunea și de o grădină de vară. În anii comunismului localul a fost rebotezat cu numele de „Sinaia” și s-a degradat. Clădirea a fost reabilitată parțial, fiind refuncționalizată în 2004–2005 sub conducerea arh. Ioan Andreescu. Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 18
Bd. Regele Carol I, nr. 1
45°44′45″N 21°12′54″E
1896/
1897
Palatul Fondului de Pensii, Timisoara.jpg [18][19][21][32][33]
8 Palatul Teatrului de Păpuși (Palatul János Kassay), stil eclectic istoricist neobaroc. La parter funcționa Casa de Economii Cetățenești. Actual găzduiește Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”. Clădirea este deteriorată, dar în curs de renovare. Bd. Regele Carol I, nr. 3
45°44′45″N 21°12′52″E
23 aug 1897/
28 iul 1898
Palatul Janos Kassay, Timisoara.jpg [18][32]
9 Casă, stilul anilor 1900, stilul anilor 1900, curentul Art Nouveau. Nereabilitată. Bd. Regele Carol I, nr. 6
45°44′46″N 21°12′50″E
înainte de 1900 Casa, bd Regele Carol I, nr 6, Timisoara.jpg
10 Palatul Casei de Economii Timișorene, 1906, stilul anilor 1900, curentul Art Nouveau cu decorații vegetale și figurative. Între decorații apare și reprezentarea stilizată a stupului de albine, simbol al băncilor. Nereabilitat. Str. Ion Ghica, nr. 1
45°44′45″N 21°12′48″E
5 mar 1906/
5 nov 1906
Martin Gemeinhardt
Palatul Casei de Economii Timisorene (2).jpg [18][19][21][31][34]
11 Palatul János (Johann) Hochstrasser, construit între 1912–1914 a fost a doua clădire cu trei etaje din Iosefin, după palatul Albert Schott. Aparține de curentul Secession târziu, cu forme geometrice, anticipând stilul Art Deco. Era decorat simplu, dar acum a pierdut decorațiile. La parter era Banca Economică de Comerț, filiala Iosefin. Nereabilitat. Bd. Regele Carol I, nr. 10
45°44′45″N 21°12′46″E
24 oct 1912, terminat 1 feb 1914 Palatul Johann Hochstrasser, Timisoara.jpg [18][19][31][35]
12 Casa Studenților (fostă școală a Ordinului Surorilor de Notre Dame), stil Bauhaus cu reminscențe Art Deco, stilul Wolf (stil tipic arhitectului). Deasupra porții se află statuia Sfintei Maria, realizată în 1937 de sculptorul Sebastian Rotsching. Nereabilitată. Bd. Regele Carol I nr. 9
45°44′43″N 21°12′47″E
9 iunie 1936/
1937
Mihai (Michael) Wolf
[18][19][36][37][38][39][40][41]
13 Colegiul Tehnic de Vest din Timișoara. Nereabilitat. Bd. Regele Carol I nr. 11
45°44′42″N 21°12′45″E
[41][42]
14 Liceul de Arte Plastice. Nereabilitat. Bd. Gen. Ion Dragalina, nr. 8
45°44′41″N 21°12′43″E
5 mai 1892/
1893
Eduard Reiter
Liceul de Arta, Timisoara.jpg [11][41][42]
15 Liceul Teoretic „Dositei Obradovici”, stil eclectic istoricist. Clădirea, având parter și etaj, este amplasată retras față de frontul stradal. Cele trei ferestre de la etaj sunt încadrate de câte două semicoloane corintice. Pe clădire se află amplasată o placă comemorativă Dositei Obradovici. Reabilitat parțial. Bd. General Ion Dragalina nr. 6
45°44′40″N 21°12′45″E
1881/
1881
Eduard Reiter
Liceul Dositei Obradovici, Timisoara.jpg [11][19][41][42][43]
16 Corp al Colegiului Național Bănățean, fost internat al Ordinului Surorilor de Notre Dame, este o clădire cu două etaje în stil neoromanic, cu elemente neogotice. Degradat, dar în curs de renovare. Bd. General Ion Dragalina nr. 4
45°44′38″N 21°12′45″E
26 iulie 1894/
1895
Eduard Reiter
Notre Dame, Timisoara.jpg [11][19][41]
17 Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Inimă a lui Isus” a Ordinului Surorilor de Notre Dame, stil eclectic istoricist cu elemente neoromanice. Parțial reabilitată. Bd. General Ion Dragalina nr. 4
45°44′38″N 21°12′46″E
12 mai 1893/
1894
Eduard Reiter
Biserica Notre Dame, Timisoara (1).jpg
[11][12][19][36][41]
18 Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Dumitru Ciumăgeanu” Timișoara. Nereabilitat. Bd. General Ion Dragalina nr. 2
45°44′37″N 21°12′47″E
[18][41][42][44]
19 Grădinița cu Program Prelungit nr. 14. Degradată. Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 28
45°44′38″N 21°12′48″E
[41][42][45]
20 Colegiul Național Bănățean. Reabilitat. Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 26
45°44′41″N 21°12′48″E
1881/
1881
Eduard Reiter
Colegiul National Banatean 2017.jpg [11][41][42]
21 Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie din Timișoara. Nereabilitat. Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 22–24
45°44′42″N 21°12′52″E
[42]
22 Palatul cu Ancoră (Palatul Aladár Kudelich, Palatul Kudelich-Sailer) stil eclectic istoricist cu decorațiuni neoromanice și neogotice, turn de inspirație medievală. Degradat. Bd. General Ion Dragalina, nr. 2
Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 25 și 25A
45°44′50″N 21°12′37″E
24 aug 1901/
7 iulie 1902
Martin Gemeinhardt (atribuit)
Palatul Ancora, Timisoara.jpg [19][21][46][47][48]
23 Palat construit (probabil) de Salamon Schmirer și Adolf Hanecker, stil Secession 1900 cu o ornamentație complexă. Reabilitat. Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 24
45°44′51″N 21°12′40″E
26 sep 1911/
1 feb 1913
Martin Gemeinhardt
Timisoara, Tudor Vladimirescu 24 (2).jpg [19][46][49]
24 Palat construit (probabil) de Salamon Schmirer și Adolf Hanecker, stil Secession 1900, cu o ornamentație de fațadă ușor ternă, cu volume alternante, care amintesc mai mult de Jugendstil-ul austriac. Reabilitat. Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 23
45°44′51″N 21°12′41″E
26 sep 1911/
1 feb 1913
Martin Gemeinhardt
Timisoara, Tudor Vladimirescu 23 (2).jpg [19][46][49]
25 Palat construit (probabil) de Salamon Schmirer și Adolf Hanecker, stil Secession 1900. Nereabilitat. Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 22
45°44′51″N 21°12′42″E
26 sep 1911/
1 feb 1913
Martin Gemeinhardt
Timisoara, Tudor Vladimirescu 22.jpg [19][46]
26 Palat construit (probabil) de Salamon Schmirer și Adolf Hanecker, stil Secession 1900. Nereabilitat. Str. Ion Ghica, nr. 19
45°44′52″N 21°12′43″E
26 sep 1911/
1 feb 1913
Martin Gemeinhardt
Timisoara, Ion Ghica 19 (1).jpg [19]
27 Casa cu fațada gotică. Degradată. Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 18
45°44′54″N 21°12′52″E
1905 Timisoara, casa cu fatada gotica.jpg [19][47]

Clădiri din zona Elisabetin a sitului[modificare | modificare sursă]

Clădiri din zona cartierului Elisabetin a sitului
Poz. Descriere Adresă,
Coordonate
Data autorizării,
data terminării,
Arhitect
Imagine Note
31 Palatul Ferencz (Franz) Marshall, stil Art Nouveau 1900. Edificiul este considerat ca fiind „poarta de intrare” în cartiere istorice Iosefin și Elisabetin. În curs de reabilitare. Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 12
Bd. 16 decembrie 1989, nr. 1
45°44′56″N 21°13′13″E
14 dec 1903/
1 nov 1904
Martin Gemeinhardt
Cladire intrare Iosefin.jpg [19][49][50][51]
32 Casa Henry Billing. Nereabilitată. Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 11
45°44′56″N 21°13′15″E
începutul sec. al XX-lea
33 Palatul Flavia (Palatul Ferencz (Franz) Weissmayer), stil eclectic. Înainte de 1989 găzduia policlinica cu plată. Actual este o proprietate privată închiriată Consulatului Republicii Federale Germania. Reabilitat. Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 10
45°44′55″N 21°13′17″E
1 oct 1903/
1904
Palatul Flavia, Timisoara.jpg
[52][53]
34 Palat. Reabilitat. Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 9
45°44′55″N 21°13′19″E
începutul sec. al XX-lea
Palat, bd Tudor Vladimirescu 9, Timisoara.jpg
35 Casă cu etaj. Nereabilitată. Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 8
45°44′54″N 21°13′21″E
începutul sec. al XX-lea
36 Casă. Nereabilitată. Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 7
45°44′54″N 21°13′22″E
începutul sec. al XX-lea
37 Casă cu etaj. Nereabilitată. Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 6
45°44′54″N 21°13′23″E
începutul sec. al XX-lea Casa, bd Tudor Vladimirescu 6, Timisoara.jpg
38 Casă cu etaj. Nereabilitată. Str. Brașov, nr. 2
45°44′53″N 21°13′21″E
începutul sec. al XX-lea Casa, str Brasov 2, Timisoara.jpg
39 Casă cu etaj. Nereabilitată. Str. Brașov, nr. 4
45°44′53″N 21°13′20″E
începutul sec. al XX-lea Casa, str Brasov 4, Timisoara.jpg
40 Casă cu etaj. Nereabilitată. Str. Brașov, nr. 6
45°44′52″N 21°13′20″E
începutul sec. al XX-lea
Casa, str Brasov 6, Timisoara.jpg
41 Casă cu etaj, clădirea este încadrată în stilul Secession. Fațada curbată de pe colț are decorațiuni la nivelul etajului. Str. Brașov, nr. 8
45°44′52″N 21°13′18″E
începutul sec. al XX-lea Casa, str Brasov 8, Timisoara.jpg [19][49]
42 Casă cu etaj. Nereabilitată. P-ța Plevnei, nr. 1
45°44′53″N 21°13′17″E
începutul sec. al XX-lea Casa, Piata Plevnei 1, Timisoara.jpg
43 Casă cu etaj. Nereabilitată. Str. Gen. Henri Berthelot, nr. 3
45°44′54″N 21°13′17″E
începutul sec. al XX-lea Casa, str Henri Berthelot 3, Timisoara.jpg
44 Palat. Reabilitat. Str. Gen. Henri Berthelot, nr. 1
45°44′54″N 21°13′18″E
începutul sec. al XX-lea Palat, str Henri Berthelot 1, Timisoara.jpg
45 Monumentul lui Gheorghe Doja P-ța Plevnei
45°44′53″N 21°13′15″E
1977
Andrei Szobotka (sculptor)
[15][16]
46 Casa Emil Szilárd (Casa cu poartă frumoasă), stilul anilor 1900, eclectic. Poarta este una dintre cele mai frumoase feronerii din Timișoara, dar adăugirile orizontale ale actualilor proprietari nu se încadrează în stilul original. Reabilitată. Str. Gen. Henri Berthelot, nr. 2
45°44′55″N 21°13′15″E
5 sep 1904/
1905
László Székely
Casa Emil Szilard.jpg [17][19][49][54][55][56][57][58]
47 Casa János (Johann) Hartlauer (Casa cu Păuni și Bufnițe), stilul anilor 1900, curentul Art Nouveau. Decorațiile de pe fațadă sunt motive florale și zoomorfe: păuni, bufnițe și veverițe. Nereabilitată. P-ța Plevnei, nr. 7
45°44′54″N 21°13′15″E
29 apr 1904/
1 nov 1904
Martin Gemeinhardt
Casa Johann Hartlauer.jpg
[17][19][56][59][60]
48 Casa Dr. Junkert, stilul anilor 1900, curentul Art Nouveau. Edificiul se remarcă prin ornamentele care includ chipuri feminine și motive vegetale. Nereabilitată. P-ța Plevnei, nr. 6
45°44′54″N 21°13′13″E
12 mai 1909
(transformare)/
2 iun 1909
Casa Dr Junkert.jpg [17][49][52]
49 Casa Romulus Nicolin (Casa cu Păuni), stilul anilor 1900, curentul Art Nouveau. Modificat detalii conform aut. din 14 aprilie 1910. Decorațiile de pe fațadă simbolizează pomul vieții și păuni, decorații asemănătoare cu cele ale Casei cu Păuni, operă a aceluiași arhitect. Deasupra intrării se vede monograma proprietarului, „RN”. Nereabilitată. Str. Gen. Henri Berthelot, nr. 4
45°44′54″N 21°13′12″E
9 feb 1904/
14 sep 1904
Martin Gemeinhardt
Casa Romulus Nicolin.jpg [17][19][13][58][56][61]
50 Casă cu etaj. Str. Gen. Henri Berthelot, nr. 6
45°44′53″N 21°13′12″E
începutul sec. al XX-lea
Casa str Henri Berthelot 6, Timisoara (2).jpg
51 Palatul Jakob Klein (palatul Dr. Adolf Vértes), stilul anilor 1900, curentul Secession. Colțul dinspre Piața Plevnei este rotunjit, având un turn din tablă. Parterul clădirii este tratat ca o bază puternic bosată. Pe fațada către Str. Henri Berthelot este accentuată plastic traveea intrării, iar deasupra ferestrelor de la etajul I sunt două medalioane cu reliefuri, unul este cu o tânără care cântă la vioară, iar celălalt cu una care pictează. Holul de intrare este bogat ornamentat. Nereabilitat, pentru anul 2018 impozit majorat la 300 %. Str. Gen. Henri Berthelot, nr. 5
45°44′52″N 21°13′13″E
4 oct 1909/
30 aug 1910
Jakob Klein (1869–1934)
László Székely
Palatul Jakob Klein.jpg
[17][19][13][28][29][62][63][64]
52 Palat. Clădirea a fost concepută la cererea unor membri ai familiei Weisz. Nereabilitat. P-ța Plevnei, nr. 5
45°44′52″N 21°13′13″E
începutul sec. al XX-lea Palat, Piata Plevnei 5, Timisoara.jpg [49]
53 Casă cu etaj, nereabilitată. P-ța Plevnei, nr. 4
45°44′51″N 21°13′14″E
începutul sec. al XX-lea Casa, Piata Plevnei 4, Timisoara.jpg
54 Casă cu etaj, nereabilitată. Str. Gheorghe Doja, nr. 5
45°44′50″N 21°13′12″E
începutul sec. al XX-lea Casa, str Gheorghe Doja 5, Timisoara.jpg
55 Palat. Construită în stilul secession eclectic, clădirea este decorată între etaje cu busturi angelice în profil, iar la cornișă cu chipuri feminine. Str. Gheorghe Doja, nr. 3
45°44′51″N 21°13′12″E
Palat, str Gheorghe Doja 3, Timisoara.jpg [49]
56 Palatul Martin Gemeinhardt, stilul anilor 1900, curentul Secession. reabilitat. Str. Gen. Henri Berthelot, nr. 7
45°44′52″N 21°13′11″E
3 aug 1908/
4 aug 1909
Martin Gemeinhardt
Palat, str Gen Henri Berthelot 7, Timisoara.jpg
[65]
57 Casă cu etaj, nereabilitată. Str. Gheorghe Doja, nr. 1
45°44′53″N 21°13′10″E
începutul sec. al XX-lea Casa, str Gheorghe Doja 1, Timisoara.jpg
58 Casă cu etaj, în renovare. Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 5, 5A
45°44′55″N 21°13′09″E
începutul sec. al XX-lea
59 Casă cu etaj, nereabilitată. Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 3
45°44′55″N 21°13′11″E
începutul sec. al XX-lea Casa, bd 16 Decembrie 1989 nr 3, Timisoara.jpg
60 Casă cu etaj, reabilitată. Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 1
45°44′56″N 21°13′12″E
începutul sec. al XX-lea Casa, bd 16 Decembrie 1989 nr 1, Timisoara.jpg
61 Monumentul Sfânta Maria, stilul anilor 1900 eclectic cu elemente neoromantice Piața Sf. Maria
45°44′54″N 21°13′08″E
1906/
1906
László Székely (capela)
György Kiss (hu) (sculptura)
Monumentul Sfanta Maria 1910.jpg [17][19][66][67][68][69]
62 Casa Árpád Naschitz, stil eclectic istoricist cu elemente neobaroce. Reabilitată. Str. Gheorghe Doja, nr. 2
45°44′53″N 21°13′09″E
9 sep 1899/
29 iulie 1900
Casa Arpad Naschitz.jpg [66]
63 Casă cu etaj, reabilitată. Str. Gheorghe Doja, nr. 4
45°44′52″N 21°13′09″E
începutul sec. al XX-lea Casa, str Gheorghe Doja 4, Timisoara.jpg
64 Casa Illés Nikolits, stil eclectic istoricist (neorococo), Art Nouveau 1900. Reabilitată. Str. Gheorghe Doja, nr. 6
45°44′52″N 21°13′09″E
9 apr 1898/
1900
Casa Illes Nikolits.jpg [70]
65 Casă cu etaj, nereabilitată. Str. Gheorghe Doja, nr. 8
45°44′51″N 21°13′10″E
începutul sec. al XX-lea
Casa, str Gheorghe Doja 8, Timisoara.jpg
66 Casă cu etaj, nereabilitată. Str. Gheorghe Doja, nr. 10
45°44′51″N 21°13′11″E
începutul sec. al XX-lea
Casa, str Gheorghe Doja 10, Timisoara.jpg
67 Casa Heinz Wolf. Casă de raport. Reabilitată parțial. Str. August Treboniu Laurean, nr. 2
45°44′50″N 21°13′11″E
1906/
1907
Casa Heinz Wolf.jpg [17]
68 Tribunalul Districtual. În curs de renovare. Str. Gheorghe Doja, nr. 12
45°44′48″N 21°13′12″E
1906 Casa, str Gheorghe Doja 12, Timisoara.jpg
69 Casă, reabilitată. Str. Gheorghe Doja, nr. 14
45°44′47″N 21°13′13″E
începutul sec. al XX-lea Casa, str Gheorghe Doja 14, Timisoara.jpg
70 Liceul Tehnologic Special Gheorghe Atanasiu (din 2004 scoala de arte si meserii Gheorghe Atanasiu) (Institutul pentru surdomuți), supraetajată 1900-1901. Reabilitat. Str. Gheorghe Doja, nr. 16
45°44′46″N 21°13′13″E
1894/
1897
Lipót (Leopold) Löffler
Liceul Gheorghe Atanasiu.jpg [17][71][72]
71 Palat, degradat. Str. Timotei Cipariu, nr. 11
45°44′49″N 21°13′09″E
începutul sec. al XX-lea Palat, str Timotei Cipariu 11, Timisoara.jpg
72 Casă, rebilitată Str. Timotei Cipariu, nr. 9
45°44′50″N 21°13′09″E
începutul sec. al XX-lea Casa, str Timotei Cipariu 9, Timisoara.jpg
73 Casă, nereabilitată Str. Timotei Cipariu, nr. 7
45°44′51″N 21°13′08″E
începutul sec. al XX-lea Casa, str Timotei Cipariu 7, Timisoara.jpg
74 Casă, reabilitată Str. Timotei Cipariu, nr. 3
45°44′52″N 21°13′07″E
începutul sec. al XX-lea Casa, str Timotei Cipariu 3, Timisoara.jpg începutul sec. al XX-lea
75 Palatul și Biserica Comunității Reformate, stilul anilor 1900 eclectic cu elemente neogotice. Antreprenor arh. Karl Hart. Parțial reabilitate. Str. Timotei Cipariu, nr. 1
45°44′53″N 21°13′07″E
15 sep 1901/
1902
Károly Nagy jr.
László Jánosházy
Palatul comunitatii reformate, Timisoara.jpg [17][19][66][73]
76 Palat, stilul Secession de început. Degradat. Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 7
45°44′52″N 21°13′06″E
începutul sec. al XX-lea Palat, bd 16 Decembrie 1989 nr 7, Timisoara.jpg [49]
77 Casa Mucsalov. Parțial reabilitată. Str. Timotei Cipariu, nr. 2
45°44′51″N 21°13′06″E
începutul sec. al XX-lea
Casa Mucsalov.jpg
[17]
78 Casă, nereabilitată. Str. Timotei Cipariu, nr. 4
45°44′51″N 21°13′07″E
începutul sec. al XX-lea Casa, str Timotei Cipariu 4, Timisoara.jpg
79 Casă, parțial reabilitată. Str. Timotei Cipariu, nr. 6
45°44′50″N 21°13′07″E
începutul sec. al XX-lea Casa, str Timotei Cipariu 6, Timisoara.jpg
80 Casă cu etaj, nereabilitată. Str. Timotei Cipariu, nr. 8
45°44′50″N 21°13′07″E
începutul sec. al XX-lea Casa, str Timotei Cipariu 8, Timisoara.jpg
81 Casă cu etaj, nereabilitată. Str. Timotei Cipariu, nr. 10
45°44′48″N 21°13′08″E
începutul sec. al XX-lea
Casa, str Timotei Cipariu 10, Timisoara.jpg
82 Palatul Lajos (Ludwig) Resch și Károly (Karl) Piffl, stil Secession 1900. Degradat. Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 11
45°44′51″N 21°13′04″E
28 oct 1911/
1912
Palatul Ludwig Resch si Karl Piffl.jpg [70]
83 Biserica ortodoxă cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, stil neobizantin influențat de unele tendințe ale stilului modern interbelic. Reabilitată. Pe clopotniță, la bază, se află lucrarea în bronz Biserica plângătoare, sculptor Marian Zidaru, 1995. În curtea bisericii se află busturile în bronz, realizate de Aurel Gheorghe Ardeleanu, ale:
 • Iacob Marian, 2008
 • Victor Vlad, 2007
 • Ioan Imbroane, 2007
 • Emanuil Ungurianu, 2007
 • Ioachim Miloia, 2008
 • Sabin Drăgoi, 2016
P-ța Alexandru Mocioni
45°44′46″N 21°12′59″E
23 sep 1931/
1936
Victor Vlad
Inviere 2009 Iosefin.jpg [17][74][75][76][77]
84 Palatul György Dauerbach, stilul anilor 1900, curentul Secession. Nereabilitat. P-ța Alexandru Mocioni nr. 2
45°44′46″N 21°13′03″E
15 mar 1910/
22 dec 1910
Palatul Gyorgy Dauerbach.jpg
[17][19][78][79]
85 Casa Karl Hart, stil eclectic istoricist neobaroc. Nereabilitat, pentru anul 2018 impozit majorat la 400 %. P-ța alexandru Mocioni, nr. 3
45°44′45″N 21°13′02″E
1901
Karl Hart
Casa Karl Hart.jpg [17][19][28][29][78][79]
86 Palatul Jakab (Jakob) Fischer, stilul anilor 1900, curentul Secession. Degradat. P-ța alexandru Mocioni, nr. 4
45°44′45″N 21°13′01″E
15 mar 1910/
25 oct 1910
Gábor Fodor
Palatul Jakob Fischer.jpg [17][19][78][79]
87 Palatele Béla Fiatska, 3 clădiri gemene. Stilul anilor 1900, curentul Secession. Nereabilitate. P-ța Alexandru Mocioni, nr. 5 și 6
str. Ion Heliade Rădulescu nr. 1 și 1A
45°44′43″N 21°12′58″E
19 sep 1910/
19 sep 1911
Palatele Bela Fiatska.jpg [17][19][78][79]
88 Grădinița cu Program Prelungit nr. 21. Nereabilitată. Str. Ion Heliade Rădulescu, nr. 5
45°44′40″N 21°12′59″E
[42]
89 Casa Rudolf (Rezső) Menczer, stil eclectic istoricist neobaroc. Începând din 1897 a găzduit farmacia Kolomán Skribanek. Actual găzduiește Clinica Obstetrică-Ginecologie I a Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara. Parțial reabilitată. Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 27
45°44′40″N 21°12′53″E
26 aug 1894/
30 iulie 1895
Karl Hart
Casa Rudolf Menczer.jpg [19][70][80]

Obiective din zona de protecție a sitului[modificare | modificare sursă]

Obiective din zona de protecție a sitului
Poz. Descriere Adresă,
Coordonate
Data autorizării,
data terminării,
Arhitect
Imagine Note
A Clădirea Asociației Învățătorilor din Ungaria de Sud, stilul anilor 1900, curentul Secession. În ea a fucționat inspectoratul școlar Timiș. Într-o nișă de desupra intrării este o sculptură în piatră de autor necunoscut, reprezentând o figură feminină. Reabilitată. Str. Gheorghe Doja. nr. 11
45°44′47″N 21°13′14″E
1904
Casa, str Gheorghe Doja 13, Timisoara.jpg
[17][81][82]
B Palatul Ede (Eduard) Thomas. Nereabilitat Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 29
45°44′38″N 21°12′50″E
15 sep 1910/
1911
Palatul Eduard Thomas.jpg
[19][83][84]
C Grădinița cu Program Normal nr. 17. Nereabilitată. Bd. General Ion Dragalina, nr. 17
45°44′37″N 21°12′44″E
[42]
D Palatul Károly (Karl) Ringeisen, stilul anilor 1900, curentul Secession. Nereabilitat. Bd. General Ion Dragalina, nr. 7
45°44′38″N 21°12′42″E
17 sep 1910
3 nov 1910
(transformare)/
1911
Palatul Karl Ringeisen.jpg [18][85]
E Biserica romano-catolică din Iosefin, stil baroc. Turnul, avariat în 1849, reparat în 1861 de arh. Johann von Schuster, iar fleșa supraînălțată 1889. Monument istoric cod LMI TM-II-m-A-06132. Reabilitată. Bd. Regele Carol I, nr. 13
45°44′41″N 21°12′40″E
17 oct 1768/
1774–1775
Carl Alexander (Carlale) Steinlein
Iosefin biserica catolica.jpg
[9][18][86][87]
F Palatul Casei de Economii, Filiala Iosefin, stil eclectic istoricist neobaroc. Nereabilitat, pentru anul 2018 impozit majorat la 300 %. Bd. Regele Carol I, nr. 18
45°44′42″N 21°12′39″E
12 mar 1898/
30 nov 1898
Eduard Reiter
Palatul Casei de Economii, filiala Iosefin.jpg [18][19][26][21][28][29][88]
G Palatul Károly (Karl) Weisz (fostul Hotel Royal), stilul anilor 1900, curentul Secession. Parțial reabilitat. Bd. Gen. Ion Dragalina, nr. 27
45°44′48″N 21°12′35″E
1909/
1910
Fost Hotel Royal - panoramio (1).jpg [19][21][89]
H Palatul Martin Gemeinhardt (fostul Hotel Splendid) interbelic stil Secession 1900, cu decorațiuni geometrice bazate pe forme pătrate. Transformat în 1941. Nereabilitat. Bd. Gen. Ion Dragalina, nr. 29
45°44′52″N 21°12′33″E
26 sep 1911
26 feb 1912
(completări)/
1912
Martin Gemeinhardt
Fost Hotel Splendid - panoramio.jpg [19][90][91]
I Podul General Ion Dragalina, fost Ștefan cel Mare, Ancora de Aur, Franz Iosif, cunoscut de public ca Podul Gării. Vechi pod de lemn, înlocuit în 1871 cu un pod metalic, înlocuit la rândul său de alt pod metalic în 1891, închis în 1939 și înlocuit în 1956 de actual pod de beton armat. Pod pietonal, rutier și pentru tramvai. Bd. Gen. Ion Dragalina
45°44′51″N 21°12′35″E
1954/
1956
M. Minulescu
G. Cernescu
Podul General Ion Dragalina si Palatul Ancora 2016.jpg [92]
J Podul Metalic (de), cunoscut de public ca Podul de la fabrica de lanțuri. Este fostul pod Hunyadi din 1871, care a fost demontat de la Maria în 1913 și montat pe actualul amplasament în 1917. Pod pietonal. Str. Ady Endre/
Str. Andrei Mureșanu
45°44′57″N 21°12′53″E
1871 Podul Metalic 2016.jpg [93][94]
K Podul Maria, fost Podul Traian, Hunyadi híd, Große Brücke. Vechi pod de lemn, înlocuit în 1891 cu un pod metalic, înlocuit la rândul său de actualul pod de beton armat. Pod pietonal, rutier și pentru tramvai. Bd. 16 Decembrie 1989/
Parcul Central și
Parcul Catedralei
45°44′59″N 21°13′16″E
1911/
1916
Lád Károly
Elemér Wachtel
Podul Maria 2016.jpg [95][93][96]
L Parcul Alpinet (de), fost Arboretum. Are o suptafață de 22 000 m², din care aproape 12 000 m² spații verzi. În parc se află restaurantul Flora. Reamenajat în 2003 și în curs de reamenajare în 2017. Între:
Canalul Bega,
Spl. Tudor Vladimirescu,
Podul Maria,
Podul Mihai Viteazu
45°44′56″N 21°13′23″E
1934
Mihai Demetrovici
Alpinet Park Timisoara - panoramio.jpg [97][98][99][100][101]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Legea nr. 422/18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice (republicată), Monitorul Oficial, nr. 938/20 noiembrie 2006
  2. ^ Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național a Județului Timiș, Lista Monumentelor Istorice: 2010 – Județul Timiș, cimec.ro, accesat 2017-11-08
  3. ^ Opriș, Arhitectura, p. 119
  4. ^ a b c Vasile Rămneanțu, Periferiile orașului Timișoarei în anul 1933, Analele Banatului, S.N., Arheologie – Istorie, XXI, 2013, pp. 481–489
  5. ^ Opriș, Timișoara…, p. 54
  6. ^ a b c Opriș, Arhitectura, pp. 232–235
  7. ^ Glăvan, Defortificarea…, p. 422, citând pe József Geml, Temesvár újkora, în Borovszky Samu, Magyarország vármegyéi és városai, Budapest: 1913, p. 121
  8. ^ Glăvan, Defortificarea…, p. 424, citând pe Armin Barát, Die königliche Freistadt Temesvár, Timișoara: 1902, p. 54
  9. ^ a b Afrodita Cionchin, Oana Grimacovschi, Inedit. Mirosul de cafea la Timișoara: pe urmele lui Francesco Illy, Orizonturi Culturale Italo-Române, anul II, nr. 9, septembrie 2012, ISSN 2440-8645
  10. ^ a b c Opriș, Mică…, pp. 132–139
  11. ^ a b c d e f Biserica Surorilor de Notre Dame, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-09
  12. ^ a b Liana Păun, Timișoara uitată: Cum a modelat concurența dintre religii imaginea orașului. Povestea școlii de fete și a bisericii luterane, pressalert.ro, 22 iunie 2014, accesat 2017-11-13
  13. ^ a b c Opriș, Arhitectura…, p. 268
  14. ^ Loredana Rovența, Parcul Plevnei, merg.in/timisoara, 15 mai 2015, accesat 2017-11-11
  15. ^ a b Almăjan, Timișoara… p. 18
  16. ^ a b Antoniuc, Monumente…, p. 32
  17. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q Locuirea de altădată: Elisabetin și parcurile sale, turdearhitectura.ro, accesat 2017-09-25
  18. ^ a b c d e f g h i j k l m n o Edificare și restaurare: Iosefin și piețele sale, turdearhitectura.ro, accesat 2017-10-02
  19. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae Adina Bocicai, PUG Timișoara 2012: Studiu de fundamentare pentru determinarea zonelor construite protejate cu materializare specifică a valorii culturale. Fișă istorică a municipiului Timișoara – atașată PUG, primariatm.ro, accesat 2017-11-10
  20. ^ Opriș, Arhitectura…, pp. 234–235
  21. ^ a b c d e f g Liana Păun, Timișoara uitată: Iosefin, cartierul premierelor. Ce mistere ascund clădirile construite de mari arhitecți ai lumii, pressalert.ro, 4 mai 2014, accesat 2017-11-09
  22. ^ Palatul Societatii de Hidroameliorari, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-08
  23. ^ Titus Bălan, Palatul Apelor: bijuteria pe cale să strălucească din nou în inima Timișoarei!, banatulazi.ro, 16 iulie 2016, accesat 2017-11-08
  24. ^ Opriș, Arhitectura…, p. 235
  25. ^ Despre Spitalul Clinic Cai Ferate Timișoara, spitalcftm.ro, accesat 2017-11-09
  26. ^ a b Octavian Leșcu, Timișoara în anul 1905 – Iosefin, primariatm.ro, accesat 2017-11-09
  27. ^ a b Opriș, Arhitectura…, pp. 236–237
  28. ^ a b c d Daniel Bălteanu, E oficial. A fost aprobata si prima lista neagra cu proprietari care nu si-au ingrijit cladirile si vor plati taxa de paragina la Timisoara, opiniatimisoarei.ro, 20 decembrie 2016, accesat 2017-12-21
  29. ^ a b c d Alex Horvath, Proprietarii clădirilor aflate în paragină, arși la buzunare de Primăria Timișoara!, sursadevest.ro, 21 decembrie 2017, accesat 2017-12-21
  30. ^ Opriș, Arhitectura…, pp. 238–239
  31. ^ a b c Opriș, Arhitectura…, pp. 242–243
  32. ^ a b Opriș, Arhitectura…, pp. 240–241
  33. ^ Casa de Raport a Municipiului din Cartierul Iosefin, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  34. ^ Casa de Economii, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-09
  35. ^ Timișoara – tur de oraș "arhitectura Art Nouveau / Secession", tymestours.ro, accesat 2017-11-12
  36. ^ a b Opriș, Arhitectura…, pp. 246–247
  37. ^ Michael Wolf (10 ianuarie 190111 ianuarie 2003
  38. ^ Antoniuc, Monumente…, p. 28
  39. ^ Dorotheea Momir, Timișoara - Lucrarea de artă „Sfânta Maria”, banaterra.eu, 21 noiembrie 2010, accesat 2017-11-09
  40. ^ Sebastian Rotsching (1898-1971), temple.edu, accesat 2017-11-09
  41. ^ a b c d e f g h i Titus Bălan, Complexul școlar Notre Dame, locul unde s-au emancipat primele femei din Banat, banatulazi.ro, 1 august 2016, accesat 2017-11-12
  42. ^ a b c d e f g h i Roxana Deaconescu, Stai în clădire istorică și o lași să se distrugă? Poți face chiar pușcărie, dezvăluie viceprimarul Traian Stoia. Lista clădirilor vizate!, 25 octombrie 2013, accesat 2017-11-04
  43. ^ Antoniuc, Monumente…, p. 63
  44. ^ Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș, cjtimis.ro, accesat 2017-11-07
  45. ^ Violeta Ghimboașă, Focar de infecție într-o grădiniță din Timișoara, după ce oamenii străzii s-au adăpostit acolo!, sursadevest.ro, 7 noiembrie 2017, accesat 2017-11-09
  46. ^ a b c d Opriș, Arhitectura…, p. 254
  47. ^ a b Anexa 01. Lista propuneri de clasare – PUG municipiul Timișoara 2012, primariatm.ro, accesat 2017-11-08
  48. ^ Palatul Ancora, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  49. ^ a b c d e f g h i Clădiri, facelifttimisoara.ro, accesat 2017-11-04
  50. ^ Opriș, Arhitectura…, pp. 260–261
  51. ^ Palatul Marschall, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  52. ^ a b Opriș, Arhitectura…, p. 269
  53. ^ Proprietățile de top ale baștanilor, Evenimentul Zilei, 28 august 2007, accesat 2017-11-14
  54. ^ Opriș, Arhitectura…, pp. 269–270
  55. ^ Casa cu Poarta Frumoasă, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-09
  56. ^ a b c George Blaj, Art Nouveau la Timișoara, citestealtfel.ro, 20 iunie 2017, accesat 2017-11-24
  57. ^ Emil Szilárd a fost inginerul șef al Orașului Liber Regal Timișoara. A coordonat și a condus importante proiecte legate de dezvoltarea urbană: planul de dezvoltare urbanistică al orașului, trasarea și executarea noului canal Bega prin Fabric, partea inginerească a proiectului hidrocentralei („turbinele”) pe Bega, proiectele a numeroase clădiri publice, bulevarde și străzi. Pentru meritele sale i s-a conferit crucea de Cavaler al Ordinului Franz Joseph în anul 1908; v. și nota următoare.
  58. ^ a b Mihai Botescu, Mihai Opriș, János Szekernyés, XI Piața Plevnei, fosta Piață Doja, 25 iulie 2011, accesat 2017-11-05
  59. ^ Opriș, Arhitectura…, p. 271
  60. ^ Casa cu Păuni și Bufnițe, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-09
  61. ^ Casa cu păuni, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  62. ^ Palatul Jakob Klein, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-09
  63. ^ Palatul Jakob Klein, timisoara2021.ro, 31 octombrie 2015, accesat 2017-11-15
  64. ^ Gabriel Szekely, Contribuția evreilor la evoluția arhitecturii orașelor Timișoara și Arad 1718–1945, partea III, conferință din 1 iunie 2013
  65. ^ Opriș, Arhitectura…, p. 270
  66. ^ a b c Opriș, Arhitectura…, p. 263
  67. ^ Almăjan, Timișoara… p. 12
  68. ^ Antoniuc, Monumente…, p. 14
  69. ^ Monumentul Sf. Maria, www.timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  70. ^ a b c Opriș, Arhitectura…, pp. 266–267
  71. ^ Titus Bălan, Școala ce scoate copiii din lumea tăcerii, banatulazi.ro, 30 octombrie 2016, accesat 2017-11-05
  72. ^ Gheorghe Moldovan, Începuturile învățământului special în Timișoara, Timișoara: Ed. „Politehnica”, 2007, ISBN: 978-973-625-472-7, pp. 17–19
  73. ^ Palatul Comunitatii Reformate, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  74. ^ Opriș, Arhitectura…, p. 264
  75. ^ Almăjan, Timișoara… p. 39
  76. ^ Antoniuc, Monumente…, p. 49
  77. ^ Biserica Ortodoxa din Iosefin, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  78. ^ a b c d Opriș, Arhitectura…, p. 265
  79. ^ a b c d Palatele Piata Mocioni, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  80. ^ Casa Rudolf Menczer, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-14
  81. ^ Antoniuc, Monumente…, p. 29
  82. ^ Stefan Both, Cum a recondiționat un descencent al Habsburgilor o clădire istorică din Timișoara, adevarul.ro, 25 mai 2016, accesat 2017-11-19
  83. ^ Opriș, Arhitectura, p. 262
  84. ^ Palatul Thomas Ede, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  85. ^ Opriș, Arhitectura, p. 250
  86. ^ Opriș, Arhitectura, pp. 244–245
  87. ^ Biserica Catolica din Iosefin, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  88. ^ Opriș, Arhitectura, pp.  246–247
  89. ^ Fostul Hotel Royal, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  90. ^ Opriș, Arhitectura…, p. 256
  91. ^ Fostul Hotel Splendid, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  92. ^ Liana Păun, Timișoara uitată: Podurile orașului (III). Poduri refăcute în Iosefin. Cum a afectat regimul comunist imaginea orașului, pressalert.ro, 21 decembrie 2014, accesat 2017-11-20
  93. ^ a b Liana Păun, Timișoara uitată: Podurile orașului (I). Istoria pasarelelor și podurilor metalice peste Bega. Câte existau acum aproape două secole, pressalert.ro, 7 decembrie 2014, accesat 2017-11-20
  94. ^ Podul Metalic, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  95. ^ Podul Traian, timisoara-info.ro, accesat 2017-11-20
  96. ^ Timișoara uitată: Podurile orașului (II) Urbea de pe Bega, orașul premierelor mondiale și la capitolul poduri arhitecturale. Ce punte a devenit faimoasă în întreaga lume, pressalert.ro, 14 decembrie 2014, accesat 2017-11-20
  97. ^ Parcul Alpinet, primariatm.ro, accesat 2017-11-21
  98. ^ Parcul Alpinet, dmmt.ro, accesat 2017-11-21
  99. ^ Liana Păun, Timișoara uitată: Parcurile orașului (III). Depozit de lemne, piață de porci, acum parc. Cum au apărut micile spații verzi din Cetate, pressalert.ro, 18 ianuarie 2015, accesat 2017-11-21
  100. ^ Daniela Damian, Una dintre capodoperele peisagistice ale Timișoarei intră în reabilitare, renasterea.ro, 15 mai 2017, accesat 2017-11-21
  101. ^ Corneliu Bănățeanu, Lovrintim a câștigat și licitația pentru modernizarea Parcului Alpinet, ziuadevest.ro, 6 septembrie 2017, accesat 2017-11-21

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Mihai Opriș, Timișoara: Mică monografie urbanistică, București: Ed. Tehnică, 1987
  • Mihai Opriș, Timișoara: Monografie urbanistică, vol. I: Descoperiri recente care au impus corectarea istoriei urbanistice a Timișoarei, Timișoara: Ed. BrumaR, 2007, ISBN 978-973-602-245-6
  • Mihai Opriș, Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timișoara, Timișoara: Ed. Tempus, 2014, ISBN 978-973-1958-28-6
  • Ion Marin Almăjan ș.a., Timișoara: Monumente de artă plastică, Timișoara: Ed. PENTAdVISUAL, 2002
  • Doina Antoniuc ș.a., Județul Timiș Monumente de For Public, Timișoara: Ed. Graphite, 2010, ISBN: 978-973-88664-5-4
  • Ciprian Glăvan, Defortificarea cetății Timișoarei, Analele Banatului, s.n., Arheologie – Istorie, XXI, Timișoara: 2013, pp. 421–430

Legături externe[modificare | modificare sursă]