Discuție Wikipedia:Criterii articole bune

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Criterii[modificare sursă]

Nu prea văd care este diferența dintre criteriile pentru AB și AC. Dacă se satisfac toate criteriile de aici, articolul se pare că poate fi promovat ca AC, nu numai ca AB. Totuși, nu cred că AB trebuie să fie la nivelul AC.

Mai exact, eu am înțeles că un AB este un candidat la AC, dar „mai are lipsuri”. Un exemplu este că nu acoperă complet domeniul (mai lipsește ceva), sau mai lipsesc sursele de undeva, mai lipsesc imagini care ilustrează etc. Tocmai aceste lipsuri sunt îndemnați utilizatorii să le remedieze/completeze, însă îndemnul trebuie să vină pe ceva lucrat, dar unde inițiatorul nu mai are material, nu pe un ciot. Cum vedeți diferența dintre AB și AC? --Turbojet 31 august 2008 15:19 (EEST)

Eventuală ameliorare criterii[modificare sursă]

Discuție:Pădurea spânzuraților (roman)/AB1 a scos ceva mai mult în evidență 2 probleme:

  • rezumatele la cărți, filme, jocuri și similare, trebuiesc sau nu referențiate și dacă da, în ce formă ? Tema de discuție este utilă pentru a clarifica lucrurile astfel încât pe viitor recomandările pe care le facem să fie mai clare și mai eficiente, iar autorii să fie din timp și în mod corect puși în temă. Wikipedia a mai evoluat și ea între timp. Situația deocamdată este ambiguă, având la bază caracter mai mult de cutumă, ceea ce este ineficient și interpretabil, motiv pentru care ar fi oportun ca lucrurile să fie în mod clar stabilite.
  • în ce mod recomandarea privind pragul de 100.000 de octeți din Wikipedia:Mărimea articolului este oportun sau nu să interfere cu criteriile privind AB ? Probelema era deja într-o oarecare măsură „pe tapet”, cam de 1-2 ani. Cred că e momentul să aducem niște clarificări.
Wikipedia:Mărimea articolului nu este o îndrumare acceptată la Wikipedia română, astfel că nu se poate ține cont de ea. Una din cele mai importante probleme mi se pare a fi cea de ordin tehnic, când pentru unele pagini peste 100K nu se mai afișează formatele la sfârșitul articolelor, cum e la Lista celor mai bine vândute single-uri. Totuși este evident că un articol de 150-200K ar trebui să fie împărțit pe subpagini în care să se trateze pe larg secțiunile din articol, însă acest procedeu este specific articolelor de calitate.— Ionutzmovie discută 25 septembrie 2016 20:06 (EEST)
Între timp am văzut că formularea de la en.wiki este ceva de genul: „Aproape sigur articolul necesită divizare”, așa că pentru conformitate am făcut un update.--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 septembrie 2016 23:29 (EEST)

Adaug ca și supliment următoarele:

  • nu în ultimul rând, leg discuția de aici de discuția de la Discuție Wikipedia:Criteriile articolelor de calitate#Legături moarte, crezând că verificabilitatea trebuie să fie demonstrabilă 100 % la promovare.
  • cerința ca la traduceri, în momentul evaluării să fi făcută actualizarea față de traducerea inițială - cu informațiile, noi conform celor consemnate între timp în articolul de origine.--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 septembrie 2016 18:11 (EEST)

Expun pentru început câteva idei, legate de primele 2 puncte:

  • criteriile actuale impun condiția ca un articol bun să:... „2. Prezintă informații corecte ce pot fi verificate. Cu alte cuvinte, articolul trebuie să: a)citeze toate informațiile prezentate cu surse...” Acest criteriu este în spiritul politicii Wikipedia:Verificabilitate și implicit interferă cu necesitatea de a referenția un rezumat. În opinia mea însă, aici această referențiere trebuie să se facă pe cât mai simplu și mai parcimonios posibil (minim necesar și suficient), folosirea unor note (de felul indicării subcapitolului) care să indice doar localizarea generală în cadrul acțiunii a porțiunii de rezumat, fiind de dorit la cărți. Ce ne facem însă la filme sau la unele jocuri (care nu au poate o împărțire evidentă a acțiunii), de exemplu și cum evaluăm un rezumat ca fiind compatibil sau nu cu un AB (să nu fie incomplet sau prea sumar) ?
Hai să luăm pe rând ce se menționează la wp:en ca să ne facem o idee:
  • en:Wikipedia:Manual of Style/Film - The plot summary for a work, on a page about that work, does not need to be sourced with in-line citations, as it is generally assumed that the work itself is the primary source for the plot summary. However, editors are encouraged to add sourcing if possible. If a plot summary includes a direct quote from the work, this must be cited using inline citations per WP:QUOTE. Sometimes a work will be summarized by secondary sources, which can be used for sourcing. Otherwise, using brief quotation citations from the primary work can be helpful to source key or complex plot points.” Ca și alte recomandări de la en:wp, nu este obligatorie, dar este recomandată. Unii ar putea spune că este o treabă făcută pe jumătate.— Ionutzmovie discută 25 septembrie 2016 20:10 (EEST)
Același lucru și la en:Wikipedia:Manual of Style/Writing about fiction#Plot summaries.--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 septembrie 2016 20:34 (EEST)
Adevărul este că nouă ne lipsesc astfel de pagini de îndrumări după care să se ghideze cei care redactează și nominalizează articolele.— Ionutzmovie discută 25 septembrie 2016 20:44 (EEST)
Mda, ghici cine o să le traducă și o să le implementeze... O alternativă ar fi să le adoptăm din start (așa cum sunt la en.wiki)- discutabil...--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 septembrie 2016 20:48 (EEST)
  • en:Wikipedia:WikiProject Video games/Article guidelines: Similarly, plot sections should also be sourced; again, the user's manual and reviews may help here, but one may also find sufficient information contained within strategy guides or FAQs. Often, using quotes from within the game or transcript can help support statements via cite video game; however, take care to keep such quotes short and to the key points. Exact ce am recomandat și folosit la articole de acest gen.— Ionutzmovie discută 25 septembrie 2016 20:13 (EEST)
  • La en:Wikipedia:Manual of Style/Novels nu găsesc nimic care să dezbată această problemă. Am preluat aceste date de la en:wp pentru că majoritatea articolelor din aceste domenii sunt traduceri ale articolelor de acolo.— Ionutzmovie discută 25 septembrie 2016 20:23 (EEST)
  • personal am constatat că în apropierea dimensiunii de 100.000 de octeți, încep să devină foarte evidente necesitățile de a sintetiza mai eficient textul și de a include în protocolul de lucru divizarea articolului, așa cum de altfel este și recomandat la Wikipedia:Mărimea articolului. Greutatea sau ușurința cu care se citesc un articol depind semnificativ și de acestea. Departe de a recomanda impunerea unei asemenea limite, văd însă utilitatea de a fi consemnată sub formă de recomandare generală orientativă în cadrul criteriilor, pentru a avea în viitor în vedere și acest aspect, deoarece în ultimii ani tendința a fost de creșterea constantă a mediei dimensionale a articolelor. Capacitatea de a face o sinteză de calitate în cadrul unui text acceptabil ca dimensiune, poate fi un avantaj, valorificat ca atare de recomandările privind AB. --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 septembrie 2016 18:15 (EEST)

Cu privire la rezumat, cam așa mi-am zis eu să referențiez rezumatul la Peripețiile bravului soldat Švejk. Deși referințele par foarte multe, dacă vă uitați, o referință acoperă zeci de pagini. Dacă se dorește o singură referință la sfârșit de paragraf/secțiune, aia ar fi „Volumul I” etc. Rezumatul este la fel de amorf (!) ca proza lui Hašek. Intenționat a fost scris așa. Dar nu asta este discuția.

Nu vă uitați la restul articolului, că celelalte secțiuni (personaje etc.) provin din traducere, de aia nu prea au referințe. :P --Turbojet 25 septembrie 2016 20:56 (EEST)

Ridic un aspect practic la care am început să mă gândesc de când a ridicat @Haptokar: problema: concentrarea pe referențierea rezumatului s-ar putea să fie o cale greșită, consumând resurse de timp și atenție în dauna dezvoltării reale a articolului. Scopul principal al unui articol de pe Wikipedia despre o carte - de exemplu, nu este acela de a face un rezumat cât mai bine citat, ci de a pune în pagină o evaluare complexă citată din cât mai multe puncte de vedere a cărții respective. Eu aș considera oportune la ro.wiki recomandările de la en.wiki, în sensul că referențierea la rezumate nu este obligatorie ci - cel mult recomandabilă, concentrarea evaluatorului trebuind să se facă - eventual, pe calitatea rezumatului (cât de complet e sau cât de inteligibil, dacă atinge sau nu problemele esențiale, etc... - asta în caz că are idee despre subiect :)) --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 septembrie 2016 22:26 (EEST)
Atunci punem la sfârșitul rezumatului o referință spre cartea la care se referă articolul, ca să nu se mai consume inutil timp și efort.— Ionutzmovie discută 25 septembrie 2016 22:39 (EEST)

Una peste alta, aș introduce următoarele în manualul de stil, pentru a adapta la realitatea practică acest criteriu 2.a : „În ceea ce privește rezumatele operelor de ficțiune, dat fiind că operele în cauză sunt unicele surse primare explicite pentru acestea, citarea tuturor informațiilor prezentate cu surse este doar recomandabilă, fără a fi imperativă. În caz că sunt disponibile pentru rezumat informații provenite din surse secundare sau terțiare, acestea vor fi preferate, cu citarea lor de rigoare.” --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 septembrie 2016 23:19 (EEST)

De acord.— Ionutzmovie discută 25 septembrie 2016 23:37 (EEST)

În ceea ce privește dimensiunea, vezi și Discuție_Wikipedia:Mărimea_articolului. Îmi mențin părerea că limitele de acolo sunt depășite tehnic și singura justificare ar fi dificultatea pentru cititori, caz în care limitele trebuie puse în caractere afișate și trebuie să fie flexibile. Pe de altă parte însă, nu mi-e clar cum ar fi cineva cu adevărat interesat de subiect ajutat de faptul că textul e împărțit în mai multe locuri?--Strainu (دسستي‎)  25 septembrie 2016 23:54 (EEST)

Odată divizat articolul, anumite aspecte biografice pot fi tratate mai pe larg, vezi și Un articol de calitate trebuie să fie cuprinzător; un articol bun acoperă bine subiectul. Tipul „cuprinzător” cere ca niciun fapt sau detaliu major să fie omis; Standardul „bun” necesită numai acoperirea ideilor principale. De exemplu, la Mihai Eminescu#Activitatea de jurnalist politic se tratează subiectul pe scurt, astfel încât să nu lungească pagina (care s-ar încărca mai greu și s-ar derula mai greu) și să fie de ajuns pentru cei care vor să parcurgă rapid informațiile esențiale. Cei care doresc să afle mai multe, pot accesa Mihai Eminescu, jurnalist politic, unde subiectul se poate trata mai pe larg decât în articolul principal. Articolul principal poate fi AB, iar subarticolele pot primi statutul de AC dacă tratează în detaliu aspectul indicat de titlu.— Ionutzmovie discută 26 septembrie 2016 00:05 (EEST)
Asta sună a "articolul principal nu poate fi articol de calitate pentru că trebuie divizat", ceea ce nu e OK.--Strainu (دسستي‎)  26 septembrie 2016 00:18 (EEST)
Dacă cineva dorește să dezvolte doar un aspect al articolului și să îl nominalizeze la AC, e liber să facă acest lucru fără să fie obligat să se ocupe de întreg articolul principal. Sunt subiecte, de ex. România, la care împărțirea este justificată. Imaginați-va cât de lung ar fi articolul dacă toate subarticolele ar fi unite în articolul principal. Tot legat de acest exemplu, să zicem că cineva ar reuși să aducă articolul Sportul în România la statutul de AC. De ce ar trebui să fie obligat să dezvolte și restul articolului principal? Nu cred că ar mai avea importanță dacă articolul principal ar fi de calitate sau nu.— Ionutzmovie discută 26 septembrie 2016 00:27 (EEST)
Alte exemple: Barack Obama, care e AC, are ca AC-uri sau AB-uri en:First inauguration of Barack Obama, en:Barack Obama assassination plot in Denver și alte articole în en:Template:Barack Obama sidebar. Cel mai probabil unirea acestora în articolul principal ar face ca navigatorul să dea eroare. Ideea este ca această împărțire să se facă justificat, dacă o cere subiectul.— Ionutzmovie discută 26 septembrie 2016 00:33 (EEST)
  • Discuția trebuie să fie mai largă, iar opiniile cât mai diverse. Din câte înțeleg evoluția tehnicii a făcut să fie depășite limitările consemnate actual. Dincolo de acest aspect, ar trebui cântărit cu atenție cât de mult înseamnă "prea mult". Știu că e generic ce am spus, dar deja unul dintre articolele la care lucrez acum a depășit 100.000 de octeți și, mi-am pus întrebarea cât de mult creșterea dimensiunii articolului peste această valoare, face să-i scadă atractivitatea.
  • Probabil că ar trebui să întrebăm prin jur pe câțiva care sunt numai consumatori de informație de pe Wikipedia, dar nu și contributori.
  • Dacă se vor consemna anumite limite, acestea întradevăr trebuie să se refere la caracterele afișate și să fie flexibile, nu de tipul unui pat al lui Procust
  • Ținta trebuie să fie consumatorul de informație care se situează între +/- 3 deviații standard. Nu sunt foarte convins că cineva cu adevărat interesat de subiect se situează foarte frecvent între aceste limite. Pentru acesta din urmă însă, o structură divizată nu cred că va fi o problemă, ba mai mult, cred că ar permite aprofundarea suplimentară a subiectului prin aspectele particulare care pot fi dezvoltate de articolele derivate. --Accipiter Q. Gentilis(D) 26 septembrie 2016 22:05 (EEST)
Nu mai zic că am probleme de editare la pagini de peste 50k, îmi ia câteva secunde să apară ceea ce am scris și devine enervant.— Ionutzmovie discută 26 septembrie 2016 22:44 (EEST)
Tocmai am dat peste un articol de peste 200.000 de bytes, care mi s-a încărcat de pe un stick de RDS la care abonamentul e standard, foarte bine. Coroborând aceasta cu o opinie a lui Asybaris (vezi aici) cu care sunt de acord:
„Nu se poate prinde in chingile regulilor restrictive procesul de scriere a unui AB sau AC.”
cred că problema limitei de 100.000 nu mai este un obiectiv de actualitate, decât dacă - cel mult, cei care folosesc dipozitive de genul unor telefoane mobile au probleme semnificative la afișare. În tot cazul dacă va fi vreo limită, aceasta ar trebui probabil enunțată sub forma unei recomandări și nu a unei reguli. --Accipiter Q. Gentilis(D) 1 octombrie 2016 11:51 (EEST)