Valeriu Carp

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Valeriu Carp
Date personale
Născut27 noiembrie 1897(1897-11-27)
Decedat1944, 46 ani
Căsătorit cuMargareta Coller
Naționalitate România
Ocupațiepersonal militar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
A luptat pentruArmata României
RamuraInfanterie
GradulMaior

Valeriu Carp (n. 27 noiembrie 1897, Iași, județul Iași - d. iulie 1944, Pașcani) a fost unul dintre ofițerii Armatei României din Al Doilea Război Mondial.[1]

Momentul Vicovu de Sus din 1-3 iulie 1940[modificare | modificare sursă]

Episoadele din anul 1940 din timpul retragerii din Bucovina[modificare | modificare sursă]

În contextul atitudinii vexatorii cu care unii membri ai populației alogene au întâmpinat retragerea trupelor române, dar și în cel al transformării populației evreiești de către autorități în „paratrăznet politic” care să canalizeze valului nemulțumirii populare către repectiva minoritate,[2] maiorul Carp în perioada în care se afla în retragere a dispus la Ciudin și Zaharești, să fie omorâți mai mulți evrei[3] de către unii dintre militarii Regimentului 16 Infanterie Aceasta s-a întâmplat la Ciudei în 30 iunie 1940[necesită citare] și la Zaharești în 6 iulie 1940 [4] (succesiv retragerii subunității de pe poziția situată la nord de Vicov).[necesită citare] Respectivele acte au fost ulterior etichetate drept crime.[3]

În cartea reportaj Refugiații – scrisă de bucovineanul Vasile Țigănescu în 1940 și localizată temporal în perioada de șase zile succesivă ultimatumului sovietic din iunie 1940, carte care a redat impactul catastrofal al acestuia asupra orașului Storojineț și asupra populației ținutului până la Vicovu de Sus, martor ocular al evenimentelor din zonă și în același timp scriitor, Vasile Țigănescu a afirmat însă că i s-a povestit chiar în acele zile că cei 4 evrei împușcați de către Carp la Ciudei, veniseră ca delegați pentru a invita trupele române, afară din localitate. În derularea evenimentelor, sovieticii ar fi dezgropat ulterior morții mutilându-i, pentru ca ulterior să-i fotografieze astfel mutilați. Cei patru ar fi fost apoi, reînmormîntați în mod ceremonios. Tot Țigănescu a afirmat în cartea sa, faptul că l-a întâlnit pe maiorul Carp la Ciudei. Conform analizei din anul 2006 a profesorului Vasile Precop, nimic din carte nu este inventat, ci fotografiat și înregistrat în cuvinte[5]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Gheorghe, Dan; FOTO. Cum a fost evitată ocuparea Mănăstirii Putna de către sovietici; 14 ianuarie 2013; România Liberă
  2. ^ Retragerea din Basarabia și Bucovina de Nord ... și consecințele ..., Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, 2004; p. 81-82
  3. ^ a b Retragerea din Basarabia și Bucovina de Nord ... și consecințele ..., Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, 2004; p. 82
  4. ^ Humoreanu, Dan; Primul monument în memoria evreilor asasinați în județul Suceava, dezvelit la Zaharești; 13 iun 2009; Monitorul de Suceava, Anul XIV, nr. 136 (4122); accesat la 10 noiembrie 2017
  5. ^ Precop, Vasile; Vasile Țigănescu -prozator modern; Analele Bucovinei, XIII, 2/2006, p. 417-477; București; p. 472, 474, 476

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România; Retragerea din Basarabia și Bucovina de Nord în iunie-iulie 1940 și consecințele ei asupra relațiilor interetnice în România, în Raport final; Polirom; Iași; 2004; ISBN: 973-681-990-6; yadvashem.org; pp. 77

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]