Incidentul militar de frontieră din Maramureș din 3 iulie 1940
 | Această pagină (secțiune) necesită o verificare. De verificat: episod ale cărui detalii sunt controversate și care necesită clarificare prin suținere documentară suplimentară. Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor. |
| Incidentul militar de frontieră din Maramureș din 3 iulie 1940 | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Parte a Retragerii Armatei României din Basarabia și Bucovina în 1940 | |||||||||
| Informații generale | |||||||||
| |||||||||
| Beligeranți | |||||||||
 România | .svg){kind=small} Uniunea Sovietică | ||||||||
| Conducători | |||||||||
| | ||||||||
| Efective | |||||||||
| | ||||||||
Modifică date / text  | |||||||||
Incidentul militar de frontieră din Maramureș din 3 iulie 1940 a reprezentat o violare de frontieră a Regatului României petrecută în județului interbelic Maramureș, de către o coloană militară sovietică. Aceasta a înaintat 20 de km spre Baia Borșa,[1][2] Coloana - mecanizată, a venit dinspre Bucovina[1] și conform lui Cicerone Ionițoiu a fost formată din tancuri.[3]
Incidentul a survenit ca urmare a tendinței trupelor sovietice, de a ocupa teritorii suplimentare neprevăzute în Ultimatumul sovietic dat României în 1940 și a provocat în aceeași zi o reacție a șefului Statului Major General Român. Acesta a cerut generalului Aurel Aldea să solicite Comandamentului sovietic retragerea coloanei din zonă, în caz contrar trupele române fiind obligate să împiedice acțiunea considerată ofensivă, prin orice mijloace.[1]
Ulterior, trupele ruse s-au retras, manevra în cauză având scopul aparent de a da de înțeles autorităților române că dacă vor mai opune rezistență în ceea ce privește teritoriul Herței revendicat în urma ultimatumului din 26 iunie 1940, România va fi atacată pe toată lungimea frontierei sovieto-române.[2]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c ru Гакман С.М. [Gakman S.M.]; Присоединение Бессарабии и северной части Буковины к СССР летом 1940 года: мирное решение вопроса или военная операция ? [Anexarea Basarabiei și a părții de nord a Bucovinei la URSS, în vara anului 1940: o soluție pașnică, sau o soluție miitară], Присоединение Бессарабии к России в свете многовекового молдо-российско-украинского сотрудничества Arhivat în , la Wayback Machine. [Conferința științifică internațională „Alipirea Basarabiei la Rusia în contextul relațiilor multiseculare moldo-ruso-ucrainene”], Chișinău, 1-5 aprilie 2012; Chișinău; 2012; p. 154; accesat la 23 noiembrie 2017
- ^ a b Lavric, Aurelian (Dr. Hab. Istorie, Conf. Catedra de Relații Internaționale, USM); Ținutul Herța: cauzele ocupației sovietice din 28 iunie 1940 în Glasul Bucovinei, Nr. 3-4, 2012; Cernăuți; p. 35
- ^ Ionițoiu, Cicerone; Omagiu celor ce si-au jertfit viata pentru 27 martie 1918 – partea a IV-a, evocare din 27 martie 2010; Fond „Cicerone Ionițoiu”, procesulcomunismului.com; p. 24, Subcap.: O nouă răpire a Basarabiei
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- ru Мельтюхов, Михаил [Meltyukhov, Michael]; Освободительный поход Сталина. 2006 Arhivat în , la Wayback Machine. [Campania de eliberare a lui Stalin]; Издательство Эксмо [Eksmo]; Москва [Moscova]; 2006; ISBN: 5-699-17275-0
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Suvorov, Victor; Ziua M; Ed. Polirom; Iași; 2001; ISBN: 978-973-46-1941-2
- Neagoe, Stelian; Răpirea nordului Bucovinei, în documente oficiale Arhivat în , la Wayback Machine.; Revista de Științe Politice și Relații Internaționale, XI, 1, 2014, București; pp. 57–82
Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.
